mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Medicamente
Index » Medicamente
» m-m-r ii

m-m-r ii








ccinuri

Vaccin cu virus viu rujeolic, urlian si rubeolic.

Actiune terapeutica: M-M-R II (ccin cu virus viu rujeolic, urlian si rubeolic, MSD) este un ccin viral viu destinat imunizarii impotri rujeolei, oreionului si rubeolei. M-M-R II este un preparat steril liofilizat, obtinut din: (1) Attenux (ccin cu virus viu rujeolic, MSD) - linia mult atenuata a virusului rujeolic, provenita din tulpina Edmonston atenuata de Enders, cultita pe culturi celulare de ou embrionat; (2) Mumpsx (ccin cu virus viu urlian, MSD) - tulpina Jeryl Lynn (nivel B) a virusului urlian cultita pe culturi celulare de ou embrionat; (3) Merux II (ccin cu virus viu rubeolic, MSD) - tulpina Wistar RA 27/3 a virusului rubeolic viu atenuat cultita pe culturi celulare umane diploide (Wi-38). Virusurile ccinului sunt aceleasi cu cele folosite la fabricarea Attenux (ccin cu virus viu rujeolic, MSD), Mumpsx (ccin cu virus viu urlian, MSD) si Merux II (ccin cu virus viu rubeolic, MSD). Cele trei virusuri sunt amestecate inainte de a fi liofilizate. Acest produs nu contine consernti. Vaccinul reconstituit este destinat administrarii subcutanate. Atunci cand se reconstituie conform indicatiilor, doza destinata injectarii este de 0,5 ml si contine echilentul a nu mai putin de 1.000 DiCC50 (50% doze infectante ale culturilor celulare) ale virusului rujeolic; 5.000 DiCC50 ale virusului urlian; si 1.000 DiCC50 ale virusului rubeolic. Fiecare doza de ccin contine sorbitol (14,5 mg), fosfat sodic, sucroza (1,9 mg), clorura de sodiu, gelatina hidrolizata (14,5 mg), albumina umana (0,3 mg), ser bovin fetal ( 1 ppm), alti ingredienti tamponati si intermediari si aproximativ 25 mcg de neomicina. Acest produs nu contine consernti.



Farmacologie clinica: Studiile clinice efectuate la 279 de copii triplu seronegativi, cu rsta intre 11 luni-7 ani, au demonstrat ca M-M-R II este deosebit de imunogenic si in general este bine tolerat. A始 aceste studii, la persoanele receptive, o singura injectie de ccin induce anticorpi hemaglutino-inhibanti (HI) rujeolici in 95% din cazuri, anticorpi neutralizanti urlieni in 96% din cazuri si anticorpi HI rubeolici in 99% din cazuri. Comparativ cu alte tulpini de ccin rubeolic, tulpina rubeolica RA 27/3 din M-M-R II determina aparitia imediata, post-ccinala a unor titruri crescute de anticorpi HI, fixatori de complement si neutralizanti si induce aparitia unui profil extins de anticorpi circulanti, inclusiv anticorpi precipitanti anti-theta si anti-iota. Din punct de vedere imunologic, tulpina rubeolica RA 27/3 simuleaza infectia naturala mult mai bine decat alte virusuri ccinale rubeolice. Titrurile crescute si profilul extins de anticorpi indusi de ccinul cu tulpina RA 27/3 de virus rubeolic par sa fie corelate cu rezistenta crescuta la reinfectiile subclinice cu virus salbatic si asigura o incredere mai mare pentru imunitatea de lunga durata. Dupa administrarea de M-M-R II, s-a aratat ca ccinul induce titruri de anticorpi care persista peste 11 ani.

Indicatii si administrare: M-M-R II este indicat pentru imunizarea simultana a persoanelor in rsta de 15 luni sau mai mult impotri rujeolei, oreionului si rubeolei. Se recomanda o a doua doza de M-M-R II sau ccin rujeolic monolent ( Reccinare). Datorita prezentei in circulatie a anticorpilor rujeolici reziduali de origine materna, copii sub 15 luni pot sa nu raspunda la componenta rujeolica din ccin, cu cat copilul are o rsta mai mica, cu atat probabilitatea seroconversiei este mai scazuta. A始 zonele izolate geografic sau pentru alte populatii relativ inaccesibile pentru care programele de imunizare sunt dificil de efectuat din punct de vedere logistic, si in grupurile populationale la care infectia naturala cu rujeola poate aparea intr-o proportie semnificati la sugarii sub 15 luni, poate fi de dorit ccinarea sugarilor la o rsta mai timpurie. Sugarii cu rsta sub 12 luni, ccinati in aceste situatii, trebuie reccinati dupa ce implinesc rsta de 15 luni. Cei mai multi sugari cu rsta intre 12-l4 luni raspund promt, insa poate fi necesar un rapel la intrarea in scoala sau mai tarziu, pentru a preveni cazurile de imbolnavire a acestora. Exista cate do care sugereaza faptul ca, copii imunizati la rsta de sub 1 an pot sa nu dezvolte titruri sustinute de anticorpi la reimunizarea ulterioara. Antajul protectiei timpurii trebuie pus in balanta cu posibilitatea ca reimunizarea sa nu determine un raspuns adect. Copii neimunizati anterior proveniti din femei gravide receptive trebuie sa primeasca ccin rubeolic viu atenuat, deoarece un copil imunizat prezenta un risc probabil mai redus de a contacta rubeola naturala si de a introduce virusul in familia sa. Persoanele care calatoresc in strainatate, in cazul in care nu sunt imuni, pot contacta rujeola, oreion sau rubeola si pot importa aceste afectiuni in tara lor. De aceea, inainte de calatoriile internationale, indivizii cunoscuti a fi receptivi la una sau mai multe dintre aceste afectiuni pot primi fie un singur antigen ccinal (rujeolic, urlian sau rubeolic), fie un ccin antigenic corespunzator. Totusi, este de preferat administrarea de M-M-R II la persoanele probabil receptive la oreion si rubeola ca si la rujeola; si daca un singur antigen ccinal rujeolic nu este disponibil imediat, calatorii trebuie sa primeasca M-M-R II indiferent de statusul lor imun la oreion sau rubeola. Adolescente si femei adulte neinsarcinate: imunizarea adolescentelor si femeilor adulte neinsarcinate, dar care pot deveni gravide, cu ccin cu virus rubeolic viu atenuat este indicata daca sunt respectate anumite conditii ( mai jos, precum si la Precautii). Vaccinarea femeilor receptive aflate in perioada de postpubertate confera protectie individuala impotri contactarii ulterioare in timpul sarcinii a infectiei rubeolice, protectie ce preveni infectarea fatului si afectiunile consecutive datorate rubeolei congenitale. Femeile care pot deveni gravide trebuie sfatuite sa evite sarcina timp de 3 luni dupa ccinare si de asemenea, trebuie informate care sunt motivele pentru care se impune aceasta precautie1. Se recomanda ca receptivitatea la rubeola sa fie determinata prin teste serologice inainte de imunizare2 Daca se constata imunitate, prin evidentierea unui titru de anticorpi specifici rubeolici de 1:8 sau mai mare (testul de inhibitie a hemaglutinarii), ccinarea nu este necesara. Malformatiile congenitale apar in pana la 7% din toate nasterile cu feti vii. Posibilitatea ca dupa ccinare sa apara astfel de malformatii poate fi interpretata eronat, in special daca statusul anterior de imunitate la rubeola a persoanelor ccinate nu este cunoscut. Femeile aflate in perioada de postpubertate trebuie informate de aparitia frecventa, la 2-4 saptamani dupa ccinare, a artralgiei si/sau artritei care in general sunt autolimitate ( "Reactii adverse"). Femei aflate in perioada pospartum: A始 multe cazuri, s-a demonstrat ca este antajoasa ccinarea imediata, in perioada postpartum, a femeilor receptive la rubeola ( "Mame care alapteaza"). Reccinare: Copii ccinati prima oara la o rsta mai mica de 12 luni, trebuie reccinati la rsta de 15 luni. Un numar de autoritati nationale, guvernamentale care se ocupa de ccinari, Academia Americana de Pediatrie (AAP), precum si Comisia de Experti in Aplicarea imunizarii (CEAi) au enuntat recomandarile pentru reccinarea rujeolica de rutina, precum si cele pentru controlul reimbolnavirilor de rujeola3.

Vaccinurile disponibile pentru reccinare includ ccinul rujeolic monolent Attenux (ccin viu cu virus rujeolic, MSD) si ccinurile polilente continand virus rujeolic de ex., M-M-R II, M-R-VAXII (ccin viu cu virus rujeolic si rubeolic, MSD), M-M-VAX (ccin viu cu virus rujeolic si urlian, MSD). Daca prevenirea izbucnirilor sporadice de rujeola este singurul obiectiv, reccinarea cu ccin rujeolic monolent trebuie luata in considerare ( informatiile de prescriere corespunzatoare). Daca exista de asemenea preocupari legate de statusul imun la oreion sau rubeola, trebuie luata in considerare reccinarea cu ccin monolent sau polilent corespunzator dupa consultarea informatiilor de prescriere respective. Administrarea unor doze inutile de ccin este cel mai bine evitata prin pastrarea documentatiei scrise de ccinare si prin distribuirea unei copii fiecarui parinte (tutore) al carui copil a fost ccinat. Administrarea cu alte ccinuri: M-M-R II trebuie administrat cu o luna inainte sau dupa administrarea altor ccinuri. Totusi, au fost folosite si alte scheme. De exemplu, AAP a notificat faptul ca, atunci cand pacientul nu poate reveni pentru ccinare, unii practicieni prefera sa administreze intr-o singura zi DTP, VPO si M-M-R ii. A始 aceste cazuri, administrarea de DTP si M-M-R II trebuie facuta in zone diferite si cu seringi separate. CEAI recomanda administrarea simultana de rutina a M-M-R II, DTP si VPO sau ccin polio inactit (VPI) la toti copii 15 luni care indeplinesc conditiile pentru primirea acestor ccinuri pe baza faptului ca prezinta raspunsuri echilente de anticorpi si frecventa reactiilor adverse nu creste semnificativ din punct de vedere clinic atunci cand DTP, M-M-R II si VPO sau VPI sunt administrate fie simultan in zone diferite, fie separat4.

Administrarea de M-M-R II la 15 luni urmata la 18 luni de DTP si VPO (sau VPI), ramane o alternati accepila, in special la copii ai caror apartinatori sunt cunoscuti a respecta si alte recomandari de sanatate.

Contraindicatii: M-M-R II nu se administreaza femeilor gravide; in prezent, nu se cunosc posibilele efecte ale ccinului asupra dezvoltarii fetale. Daca s-a initiat ccinarea femeilor aflate in postpubertate, sarcina trebuie evitata in urmatoarele 3 luni dupa ccinare ( "Precautii", "Sarcina"). Reactii anafilactice sau anafilactoide la neomicina (fiecare doza de ccin reconstituit contine aproximativ 25 mcg de neomicina). Antecedente de reactii anafilactice sau anafilactoide la oua ( "Hipersensibilitatea la oua"). Orice afectiune respiratorie febrila sau alte infectii febrile active. Tuberculoza acti netratata. Pacienti care primesc terapie imunosupresi. Aceasta contraindicatie nu se aplica pentru pacientii care primesc corticosteroizi ca terapie de substitutie, de ex., in boala Addison. Persoane cu discrazie sanguina, leucemie, limfoame de orice tip sau alte neoplasme maligne care afecteaza madu osoasa sau sistemul limfatic. Status de imunodeficienta primara sau dobandita, inclusiv pacienti imunodeprimati prin asocierea cu SIDA sau alte manifestari clinice ale unor infectii cu virusuri umane imunodeficiente; deficiente celulare imune; si status de hipogamaglobulinemie sau disgamaglobulinemie. Persoane cu antecedente familiale de imunodeficienta congenitala sau ereditara, pana cand se demonstreaza starea imuna a potentialului primitor de ccin. Hipersensibilitatea la oua: Vaccinul viu rujeolic si ccinul viu urlian sunt obtinute in culturi celulare de ou embrionat. Nu trebuie ccinate persoanele cu antecedente anafilactice, anafilactoide sau ale altor reactii imediate (de ex., urticarie, tumefactia cavitatii bucale si a gatului, dificultati de respiratie, hipotensiune sau soc) consecutive ingestiei de ou. Exista do care arata ca persoanele care au alergie la ou, alergie care nu este de natura anafilactica sau anafilactoida, nu prezinta un risc crescut. Astfel de persoane pot fi ccinate in maniera uzuala. Nu exista nici o doda care sa arate ca persoanele alergice la pui sau pene prezinta un risc crescut de aparitie a unor astfel de reactii la administrarea ccinului.

Precautii generale: A始 cazul aparitiei unei reactii anafilactice sau anafilactoide este necesar ca tratamentul corespunzator inclusiv epinefrina, sa fie disponibil imediat. Administrarea de M-M-R II impune precautii speciale la persoanele cu antecedente individuale sau familiale de convulsii, cu antecedente de afectiuni cerebrale sau la cei aflati in orice alta situatie in care stresul datorat febrei trebuie evitat. Medicul trebuie sa fie atent la cresterea temperaturii ce poate aparea dupa ccinare ( "Reactii adverse"). Copii si adultii tineri cunoscuti a fi infectati cu virusuri umane imunodeficiente, insa fara manifestari clinice imunosupresive evidente pot fi ccinati; totusi persoanele ccinate trebuie urmarite indeaproape pentru expunerea la afectiunile prevenite de ccin, deoarece imunizarea poate fi mai putin eficienta ativ cu persoanele neinfectate. A始 cazuri selectate, poate fi indicata confirmarea titrurilor de anticorpi circulanti, aceasta fiind un indicator pentru initierea unor masuri protective corespunzatoare, inclusiv imunoprofilaxie daca imunitatea a scazut la niveluri non-protective.



Dupa transfuzii de sange sau plasma sau dupa administrarea de imunoglobuline serice umane, ccinarea trebuie amanata pentru cel putin 3 luni. La majoritatea indivizilor receptivi, la 7-28 de zile dupa ccinare a aparut excretia unei mici cantitati de virus rubeolic viu atenuat prin nas sau gat. Nu exista nici o doda care sa indice ca virusul excretat dupa cum s-a aratat anterior, este transmis la persoanele receptive care vin in contact cu indivizii ccinati. Prin urmare, transmiterea prin contact personal apropiat, chiar daca este acceptata ca o posibilitate teoretica, nu este privita ca and un risc semnificativ. Totusi, transmiterea la sugari prin laptele de mama, a virusului din ccinul rubeolic a fost confirmata ( Mame care alapteaza). Nu exista rapoarte referitoare la transmiterea virusurilor vii atenuate rujeolice sau urliene de la persoanele ccinate la contactii receptivi. S-a raportat ca ccinurile vii atenuate cu virus rujeolic, urlian si rubeolic administrate separat pot determina o depresie temporara a sensibilitatii tegumentare la tuberculina. De aceea, daca trebuie facut un test la tuberculina, el trebuie efectuat fie inainte, fie simultan cu M-M-R II. Copii care primesc tratament pentru tuberculoza nu au prezentat exacerbarea afectiunii atunci cand au fost imunizati cu ccin viu cu virus rujeolic; pana in prezent nu au fost raportate studii legate de efectele ccinarii cu virus rujeolic la copii cu tuberculoza netratata. La fel ca pentru oricare ccin, ccinarea cu M-M-R II poate sa nu determine seroconversia a 100% din persoanele receptive care au primit ccinul.

Sarcina si alaptare: Sarcina: Nu au fost realizate studii cu M-M-R II legate de reproducerea la animale. De asemenea, nu se cunoaste daca M-M-R II poate dauna fatului atunci cand este administrat la femei gravide sau daca poate afecta capacitatea de reproducere. De aceea, ccinul nu trebuie administrat la femei gravide; mai mult, sarcina trebuie evitata timp de 3 luni dupa ccinare ( "Contraindicatii"). Atunci cand consulta femeile ccinate din neglijenta atunci cand erau gravide sau care au devenit gravide in primele 3 luni dupa ccinare, medicul trebuie sa cunoasca urmatoarele: (1) Urmarirea timp de 10 ani a peste 700 de femei gravide care au primit ccin rubeolic in cele 3 luni anterioare sarcinii sau in cele 3 luni dupa conceptie (din care 189 femei au primit tulpina Wistar RA 27/3), a aratat ca nici unul dintre nou-nascuti nu a prezentat anomalii compatibile cu sindromul de rubeola congenitala; (2) Desi virusul urlian este capabil sa infecteze placenta si fatul, nu exista nici o doda care sa arate faptul ca determina malformatii congenitale la oameni. De asemenea, s-a aratat ca virusul din ccinul urlian infecteaza placenta, insa virusul nu a fost izolat din tesuturile fetilor proveniti din mame receptive care au fost ccinate si carora li s-a practicat in mod facultativ intrerupere de sarcina; si (3) Rapoartele au indicat o crestere a riscului fetal atunci cand rujeola este contactata in timpul sarcinii in mod natural. Cresterea ratei de avort spontan, de nastere a unui copil mort, de aparitie a unor defecte congenitale si de prematuritate, a fost obserta ulterior dupa rujeola prin infectie naturala aparuta in timpul sarcinii. Nu exista studii adecte realizate in timpul sarcinii cu o tulpina (atenuata) de ccin cu virus rujeolic. Totusi, este prudent de a fi preveniti de faptul ca tulpina virusului din ccin este capabila, de asemenea, sa induca reactii adverse fetale. Mame care alapteaza: Nu se cunoaste daca ccinul cu virus rujeolic sau urlian este secretat in laptele uman. Studii recente au aratat ca in postpartum, femeile, aflate in perioada de lactatie, imunizate cu ccin rubeolic viu atenuat pot secreta virusul in lapte si pot sa-l transmita sugarilor prin alimentatia la san. Nici unul dintre sugarii pentru care infectia rubeolica a fost demonstrata serologic nu a fost expus imbolnavirii severe; totusi, atunci cand a contactat rubeola, unul dintre sugari a prezentat o afectare clinica tipica moderata. Sunt necesare precautii atunci cand M-M-R II este administrat la mame care alapteaza.

Reactii adverse: Reactiile adverse asociate cu folosirea M-M-R II sunt cele care au fost raportate dupa administarea ccinurilor monolente: Reactii adverse comune: Arsuri si/sau intepaturi de scurta durata la locul injectarii. Reactii adverse ocazionale: Ale organismului ca intreg: Febra (38,3 grade Celsius sau mai mult); Tegumente: Rash, de obicei minim insa poate fi generalizat. A始 general, febra, rash-ul sau ambele apar intre a 5-a si a 12-a zi. Reactii adverse rare: Ale organismului ca intreg: Reactii locale usoare cum ar fi eritem, induratie si sensibilitate; dureri in gat, indispozitie. Digestive: Parotidita, greata, voma, diaree. Hematologice/Limfatice: Limfadenopatie regionala, trombocitopenie, purpura. Hipersensibilitate: Reactii alergice cum ar fi edem si eritem la locul injectarii, reactii anafilactice sau anafilactoide, urticarie. Musculoscheletale: Artralgie si/sau artrita (de obicei tranzitorii si rareori cronice - mai jos), mialgie. Sistem nervos/Psihiatrice: Convulsii febrile la copii, convulsii afebrile, cefalee, vertij, parestezii, polinevrita, sindrom Guillan-Barre, ataxie. Encefalita/encefalopatia a fost raportata la aproximativ un caz din 3 milioane de doze administrate. A始 nici unul din cazuri nu s-a dovedit ca reactiile aparute au fost cu aderat cauzate de ccin. Riscul unor astfel de afectiuni neurologice severe dupa administrarea de ccin cu virus rujeolic viu ramane deosebit de redus ativ cu encefalita si encefalopatia aparute dupa rujeola prin infectie naturala (1 caz la 2000 de cazuri raportate). Tegumente: Eritem multiform. Ale analizatorilor: Forme de nevrita optica inclusiv nevrita retrobulbara, papilita si retinita; paralizie oculara, otita medie, surzenie de cauza nervoasa, conjunctivita. Urogenitale: Orhita. La copii care nu au prezentat antecedente de rujeola prin infectie naturala, insa au primit ccin rujeolic, s-a raportat panencefalita subacuta sclerozanta (PESS). Unele cazuri au fost rezultatul nediagnosticarii rujeolei in primii ani de viata sau posibil, au fost datorate ccinarii rujeolice. Pe baza estimarilor nationale de distribuire a ccinului rujeolic, asocierea cazurilor de PESS cu ccinarea rujeolica este de aproximativ 1 caz la 1 milion de doze de ccin distribuite. Aceasta incidenta este deosebit de redusa ativ cu cea datorata asocierii cu rujeola prin infectie naturala (6-22 de cazuri de PESS la 1 milion de cazuri de rujeola). Rezultatele studiului retrospectiv de control al cazurilor, realizat de Centrul pentru Controlul A士bolnavirilor, sugereaza ca efectele generale ale ccinului rujeolic protejeaza impotri PESS prin prevenirea aparitiei rujeolei cu riscul sau inerent, crescut de PESS. Reactiile locale caracterizate prin tumefiere marcata, eritem si cule determinate la locul injectarii de administrarea ccinului cu virus rujeolic viu atenuat si reactiile sistemice incluzand rujeola atipica, au aparut la persoanele care au primit anterior ccin rujeolic inactit. A始 studiile clinice, M-M-R II nu a fost administrat in astfel de situatii. Rareori, au fost raportate reactii mult mai severe care au necesitat spitalizare, acestea incluzand prelungirea febrei si extinderea reactiilor locale. Dupa administrarea de ccin rujeolic, paniculita a fost rareori raportata. Artralgia si/sau artrita (de obicei tranzitorii si rareori cronice) si polinevrita, caracteristice pentru rubeola prin infectie naturala, prezinta o frecventa si severitate care riaza in functie de rsta si sex, fiind intalnite cel mai frecvent la femei adulte si cel mai putin frecvent la copii in prepubertate. Artrita cronica a fost asociata cu rubeola prin infectie naturala si a fost asociata cu persistenta virusului si/sau a antigenului viral in tesuturile organismului, de unde poate fi izolat. Numai rareori cei care au primit ccinul au prezentat simptome cronice la nivelul articulatiilor. Dupa ccinarea copiilor, reactiile aparute la nivelul articulatiilor sunt rare si in general de scurta durata. La femei, rata de incidenta a artritei si artralgiei este in general mai mare decat cea intalnita la copii (copii: 0-3%; femei: 12-20%), iar reactiile par sa fie mai accentuate si de durata mai lunga. Simptomele pot persista luni sau, in cazuri rare, ani. Incidenta reactiilor care apar la adolescente pare a fi intermediara intre cea obseta la copii si cea de la femei adulte. Chiar si la femei mai in rsta (35-45 ani) aceste reactii sunt in general bine tolerate si rareori interfereaza cu activitatile normale. Astfel de reactii apar mult mai putin frecvent dupa reccinare decat dupa ccinarea primara.

Posologie si mod de administrare: Pentru administrare subcutanata; nu se injecteaza intravenos. Doza de ccin este aceeasi pentru toate persoanele. Volumul total al unui flacon cu o doza de ccin reconstituit (aproximativ 0,5 ml) se injecta subcutanat, preferabil in regiunea superioara externa a bratului. Imunoglobulina (IG) nu se administreaza concomitent cu M-M-R. A始 timpul transportului, pentru a nu isi pierde eficacitatea, ccinul trebuie pastrat la o temperatura



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Medicamente:


 
Fa-te cunoscut! invitatie
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie 2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie 3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai
Cauta in site:  
 
Taguri:
buze amare hydrastis canadensis hepar sulfur
Sambata
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024