digoxinum
Prezentare farmaceutica: Comprimate continand digoxina 0,25 mg (flac. cu 40 buc.) solutie hidroalcoolica glicerinata pentru uz intern continand digoxina 0,5 mg/ml sau 30 picaturi (flac. cu 10 ml); fiole a 2 ml solutie injecila continand digoxina 0,5 mg (cutie cu 5 buc.).
Actiune terapeutica: Glicozida tonicardiaca cu actiune intensiva, relativ rapida (apare la 1-2 ore, este maxima la 6 ore dupa administrarea orala; apare la 20 de minute, este maxima la 1,5-3 ore dupa injectarea i.; concentratia plasmatica constanta se obtine dupa 6-7 zile de tratament) si de durata relativ scurta (la bolnavii complet digitalizati decompensarea survine dupa 5-6 zile de la oprirea medicatiei).
Indicatii: Insuficienta cardiaca acuta, insuficienta cardiaca congestiva, cord pulmonar cronic, insuficienta cardiaca la copii (in cursul cardiopatiilor congenitale sau capatate); fibrilatie si flutter atriale, tahicardie supraventriculara. Este de ales pentru digitalizare rapida si la bolnavii cu tendita mare de acumulare a digitalicelor. Tratamentul digitalic realizeaza rezultate optime in insuficienta cardiaca cu debit mic, inima dilatata, functie sistolica diminuata, dar rezerva contractila pastrata si cand se adauga fibrilatia atriala sau alta tahiaritmie supraventriculara; medicatia digitalica se poate asocia cu diuretice si vasodilatatoare.
Mod de administrare: Adulti: tratament de atac (eventual) cu 0,5-l mg/zi oral, pana la compensare (cateva zile), apoi intretinere cu 0,125-0,50 mg/zi (obisnuit 0,25 mg mai putin la batrani si la bolnavii cu insuficienta renala - 0,125 mg); in urgente, daca pacientul nu a mai fost digitalizat, se injecteaza i. lent (diluat si cu prudenta) 0,5 -l mg, repetand la nevoie dupa 4-8 ore inca 0,5 mg. Copii: oral 0,025 mg/kg corp la 8 ore, 2-4 doze pentru digitalizare, apoi intretinere cu 0,0125 mg/kg corp si zi. Posologia trebuie individualizata sub control medical.
Reactii adverse si contraindicatii: Aceleasi ca pentru digitoxina, dar riscurile toxicitatii cumulative sunt mai mici; injectarea i. trebuie facuta cu prudenta. Nou-nascutii si imaturii sunt mai sensibili (prudenta in dozare); insuficienta renala si varsta inaintata favorizeaza acumularea (doze mici). Antiacidele, sucralfatul, colestiramina pot diminua absorbtia intestinala a digoxinei, anticolinergicele, eritromicina, tetraciclina pot creste absorbtia; chinidina, diltiazemul si verapamilul, amiodarona, cimetidina pot creste concentratia plasmatica a digoxinei (uneori este necesara reducerea dozei de tonicardiac); tiazidele, furosemidul, acidul etacrinic, amfotericina, corticosteroizii cresc riscul aritmiilor (prin hipokaliemie), de asemenea simpatomimeticele beta-adrenergice - adrenalina, izoprenalina (prin marirea exciilitatii miocardice); beta-blocantele si alte deprimante ale conducerii atrio-ventriculare pot fi riscante, mai ales pentru calea i.; litiul poate sensibiliza miocardul la actiunea digoxinei.
Producator: Biofarm
