Prezentare farmaceutica xilina Anestezic local injecil si de contact, cu actiune rapida si relativ durabila - efectul se instaleaza in 3-5 minute (anestezie tronculara) si se mentine 1-2 ore.
Indicatii Solutia se foloseste pentru anestezie prin infiltratii, anestezie tronculara, rahianestezie si
anestezia mucoaselor, in chirurgie, stomatologie si in afectiuni medicale. Gelul provoaca anestezia de contact a mucoaselor, fiind utilizat pentru usurarea introducerii si mentinerii sondelor si instrumentarului de explorare endosopica.
Actiune terapeutica Fiole a 10 ml sau 20 ml solutie apoasa injecila continand lidocaina hcl. 1% (cutie cu 50 sau 100 buc.); fiole a 2 ml solutie apoasa injecila continand lidocaina hcl. 2%
sau 4% (cutie cu 10 sau 100 buc.); gel continand lidocaina 2% sau 4% (tub cu 25 g).
Mod de administrare xilina Solutia 0,5-l% pentru infiltratii, 1-2% pentru blocarea trunchiurilor nervoase si pentru anestezie epidurala, 4% pentru rahianestezie, 2-4% pentru anestezie de contact. Gelul se aplica in strat subtire pe sonde si pe instrumentarul endoscopic. Doza maxima prevazuta de Farmacopeea Romana, in injectii subcutanate, este de 500 mg in 24 de ore (la adult), dar pentru anestezie nu trebuie depasite 4 mg/kilocorp, adica 250-300 mg la un adult sanatos (doze mai mici la copii, batrani si debilitati); pentru rahianestezie sunt necesare 50-l00 mg.
Reactii_adrse Uneori somnolenta, ameteli, rareori reactii alergice, foarte rar hipertermie maligna. In caz de supradozare (solutiile concentrate prezinta indeosebi risc toxic) provoaca nervozitate, ameteli,
ulburarile cromozomiale" class="alin2">tulburari de dere, paloare, greata, voma, hipotensiune, deprimarea inimii, deprimarea respiratiei, tresariri musculare, convulsii.
Contraindicatii xilina Alergie la lidocaina sau alte anestezice amidice, antecedente de hipertermie maligna,
insuficienta cardiaca necompensata, tulburari de conducere atrio-ntriculara; prudenta si doze mici la bolnavii cu insuficienta hepatica grava, infarct acut de miocard, insuficienta respiratorie si la cei cu antecedente convulsi. Prudenta in asocierea cu deprimante centrale si deprimante ale circulatiei; doze mai mici la bolnavii sub tratament cu propranolol (sau alte blocante beta-adrenergice) sau rapamil.
