verapamilum
Compozitie: Un comprimat filmat contine 40 mg clorhidrat de verapamil. Alte componente: colorant E104, gelatina, lactoza 1 H2O, stearat de Mg, amidon de porumb, metilhidroxipropilceluloza, celuloza microcristalina, amidon de natriucarboximetil, polietilenglicol 6000, talc, dioxid de titan (E171).
Actiune farmacoterapeutica: Isoptin inhiba influxul transmembranar al ionilor de calciu in celula cardiaca si in musculatura sculara. Scade necesarul de oxigen al miocardului, direct, prin actiunea asupra proceselor meolice consumatoare de energie a celulei musculaturii cardiace si indirect prin scaderea postsarcinei. Prin efectul de antagonist de calciu pe musculatura neteda sculara a coronarelor se ajunge la o crestere a irigatiei sanguine a miocardului, chiar si in zonele poststenotice, precum si inlaturarea spasmelor coronariene. Aceste insusiri determina eficienta antiischemica si antianginoasa a Isoptinului la toate formele de boli ale inimii. An plus exercita o actiune reglatoare pe frecventa cardiaca.
Indicatii: Profilaxia si tratamentul starilor de insuficienta coronariana cronica: angina cronica sila (clasic: angina de efort); angina de repaus, inclusiv angina sospastica (angina Prinzmetal, angina rianta) ca si angina insila (crescendo si preinfarctul); angina post infarct miocardic acut. Hipertensiune arteriala, tahiaritmii de tipul tahicardiei paroxistice supraventriculare; flutter si fibrilatie atriala cu ritm ventricular rapid (in afara de sindromul WPW).
Mod de administrare: Isoptin mite trebuie administrat cu regularitate intr-o doza prescrisa de medic, adaptata individual la gradul de gravitate a bolii. Comprimatele se inghit cu lichid, nesupte si nemestecate, cel mai bine in timpul mesei sau imediat dupa aceasta. Daca nu se prescrie altfel, adultilor li se administreaza 1-2 comprimate de 3-4 ori pe zi. Daca sunt necesare doze mai mari (peste 240 mg) este recomandabila folosirea de Isoptin 80 mg sau 120 mg respectiv Isoptin KHK retard. Nu ar trebui sa fie depasita in terapia de durata doza zilnica de 480 mg verapamil; numai la indicatiile medicului si doar pentru scurt timp este posibila o depasire a acestei doze. Copin prescolari pana la 6 ani: 2-3ori/zi o leta (80-l20 mg)/zi. Scolari: 2-3 ori/zi 1-3 lete (doza maxima 360 mg/zi). La pacientii cu o functie hepatica deficitara, in functie de gradul de afectare, actiunea verapamilului este mai puternica si de mai lunga durata datorita degradarii mai lente a acestuia. De aceea, in asemenea cazuri, dozarea ar trebui adaptata cu o deosebita grija si tratamentul sa se inceapa cu doze mai mici (de ex. la pacientii cu ciroza hepatica la inceput se administreaza de 2 ori pe zi 1 comprimat Isoptin mite), pentru acesti pacienti este recomandat in mod special Isoptin mite.
Contraindicatii: Isoptin mite nu poate fi folosit in: colapsul cardiocirculator, infarctul miocardic recent insotit de complicatii (bradicardie, hipotensiune accentuata, insuficienta ventriculara stanga); tulburari grave ale conducerii impulsului electric (bloc AV de gradul II sau III, bloc sinoatrial); sindromul nodului sinusal bolnav (sindromul bradicardie- tahicardie). Se impune atentie la: usoare tulburari de conducere (bloc grad I); frecventa cardiaca foarte scazuta (sub 50 batai pe min); lori tensionale scazute (TA< 90 mm Hg); fibrilatie atriala/flutter atrial la prezenta simultana a unui sindrom de preexcitare de ex. sindrom WPW (aici exista riscul de declansare a unei tahicardii ventriculare); insuficienta cardiaca (in aceasta situatie trebuie ca inainte de administrarea Isoptin mite sa fie consultat medicul). An cursul graviditatii (mai ales in primul trimestru) si in perioada de alaptare Isoptin mite nu trebuie administrat decat sub stricta indicatie a medicului.
Efecte secundare: Acestea pot aparea la doze mari sau in caz de functie cardiaca anterior alterata, putandu-se constata: bradiaritmii ca bradicardie sinusala, oprire sinusala cu asistolie, bloc AV de gradul II sau III sau bradiaritmie ventriculara. Bradiaritmiile aparute in caz de fibrilatie atriala, hipotensiune arteriala preexistenta, determina dezvoltarea sau accentuarea unei insuficiente cardiace. Se obser adesea si constipatie. Rareori se poate ajunge la aparitia unor fenomene ca greata, ameteli, respectiv senzatie de buimaceala, dureri de cap, roseata pielii fetei, oboseala, nervozitate, edeme ale gleznelor, eritromegalie, parestezii. Foarte rar pot aparea mialgii si artalgii. S-au facut obsertii izolate privind fenomene de alergie cutanata (exantem, prurit, urticarie, edem angioneurotic, sindromul Stevens-Johnson) si privind cresterea reversibila a transaminazelor si/sau fosfatazei alcaline, probabil ca simptom al unei hepatopatii prin mecanism alergic. La pacientii mai in rsta s-a obsert in cazuri foarte rare sub tratament de lunga durata ginecomastie care pana acum in toate cazurile a disparut dupa intreruperea administrarii medicamentului. S-au mentionat si cresteri ale nivelului de prolactina. Extrem de rar, sub tratament prelungit, se poate ajunge la hiperplazie gingila, care se remite dupa oprirea tratamentului. Tratarea hipertensiunii arteriale cu acest medicament necesita controlul medical regulat. Datorita unor reactii care apar in mod diferit de la individ la individ poate fi diminuata capacitatea de participare acti la circulatia stradala sau la conducerea unor masini. Aceasta este labil in mod deosebit la inceputul tratamentului si la schimbarea preparatului ca si in caz de interactiune cu alcool.
Interactiuni medicamentoase: La administrarea concomitenta de Isoptin si a altor medicamente cu actiune asupra inimii (de ex. beta-blocante, alte antiaritmice) precum si anestezice prin inhalatie, se poate ajunge la o accentuare reciproca a actiunii asupra inimii si circulatiei (bloc AV, bradicardie, hipotensiune si chiar insuficienta cardiaca). La pacientii cu cardiomiopatie obstructi hipertrofica in combinatie cu chinidina, au fost descrise cazuri singulare de lipotonie si edem pulmonar acut. An timpul tratamentului cu Isoptin trebuie oprita administrarea de beta-blocante intravenos. Isoptin poate accentua actiunea medicamentelor hipotensoare. Au fost descrise cresteri ale nivelului de digoxina in plasma, odata cu administrarea concomitenta de verapamil. De aceea este necesar ca in mod preventiv sa se urmareasca aparitia unor simptome de supradozaj al digoxinei si daca este cazul sa se determine concentratia digitala; la nevoie se reduce doza de glicozid. An literatura au fost descrise interactiuni in administrarea concomitenta cu carbamazepin (actiunea se accentueaza prin verapamil cu efecte secundare neurotoxice), litiu (diminuarea efectului, marirea neurotoxicitatii), ciclosporine, teofilin (cresterea concentratiei plasmatice), rifampicin, fenitoin si fenobarbital (scaderea concentratiei plasmatice si diminuarea efectului verapamilului). Cresterea concentratiei plasmatice a Verapamilului este posibila in administrarea concomitenta cu cimetidina. Efectul relaxantelor musculare poate fi accentuat.
Conditii de pastrare: La loc uscat si racoros.
Forma de prezentare: Blistere; Cutii cu 20 comp., 50 comp., 100 comp. Atentie! A nu se folosi dupa depasirea temenului de labilitate!
Producator: Knoll A.G.
