Este o descarcare hipersincrona a unei populatii de neuroni cerebrali hiperexciili.
Se disting : o criza de grand mol si crizele de petit mal.
Criza tipica de grand mal evolueaza in patru faze :
-faza precritica : dureaza 4-6 sec, in cursul careia se schiteaza cateva miscari mioclonice, insotite de abolirea constientei, cadere si manifestari vegetative importante (tahicardie, cresterea TA si a presiunii intracale);
- urmeaza faza a doua, care este spasmul tonic si care se instaleaza progresiv, cranio-cerebral, obiectivandu-se prin opistotonus ;
-pe acest fond incep sa apara mici tremolatii. apoi contractii musculare complete, intrerupand ritmic faza ionica: este cea de a treia faza, faza clonica. La cateva secunde dupa ultima clonie poate surveni o noua faza tonica, uneori intensa, dar care se limiteaza numai la muschii faciali si masticaiori.
Fenomenele vegetative de insotire sunt dramatice : apnee, congestie si cianoza, frecventa cardiaca se dubleaza, tensiunea aneriala creste, apare midriaza si hiper-secretie sudorala, presiunea intercala scade si sfarsitul acestei faze este marcat de relaxare sfincteriana ;
- dupa furtuna somato-vegetativa urmeaza faza de recuperare : pacientul intra intr-un somn profund sau isi recapata constienta, pastrand catva timp o stare crepusculara, confuzionala.
Crizele de petit mal, considerate ereditare, au o durata scurta (5-l5 sec), timp in care constienta poate fi numai obnubilata: rareori se insotesc de mioclonii, paloare, akinezie cu pierderea tonusului (eventual cadere) si relaxare sfincteriana. Survin mai ales la copii, dar si la adolescenti.
Sunt pierderi de constienta in stare pura". Subiectul isi intrerupe gestul sau cuvantul in curs si devine absent", pentru ca dupa 5-l5 secunde activitatea respectiva sa fie reluata de unde a fost intrerupta, fara ca bolnavul sa pastreze o amintire despre accident.
In 50-70% din cazuri se insotesc de crize de grand mal, care pot preceda, succeda sau sunt concomitente crizelor de petit mal.
In asa-numitele crize comitiale psihomotorii sau absente psiho-motorii. a caror zona de declansare este cortexul temporal, constienta este alterata, uneori abolita. Se manifesta prin iluzii, halucinatii, impresii de deja vu, deja vecu, jamais vu, stari de vis, automatisme verbale, uneori asociate cu fenomene vegetative.
Crizele, spre deosebire de cele de petit mal, se repeta rareori in cursul aceleiasi zile.
Alte afectiuni in care pot surveni manifestari convulsive, cu pierderea de scurta durata a constientei; leziuni cerebrale expansive, sindroame infectioase si hemoragice, edem cerebral, atrofii cerebrale, traumatisme, etilism, ateroscleroza, perturbari meolice diverse. Aceste stari realizeaza uneori aspect comitial tipic: este asa-numita epilepsie simptomatica. in fata oricarei epilepsii, inclusiv in cazurile survenite in context hcredo-colateral semnificativ, se impune cercetarea minutioasa a unei eventuale etiologii.
De mentionat faptul ca manifestari convulsive pot aparea in orice pierdere de constienta, daca durata ischemiei cerebrale depaseste 15 sec-l min. Diagnosticul. Se precizeaza anamnestic, clinic si prin examene de specialitate (insuflatie ventriculara, EEG etc). Tratamentul crizei comitiale:
1. In timpul crizelor
Pacientul va fi asezat pe un moale, pentru a se evita traumatismul cranian. Daca este posibil, se introduce intre maxilare un sul de cauciuc sau tifon, care sa evite muscarea limbii si dislocarea dintilor. Nu se incearca imobilizarea fortata, care poate duce la rupturi musculare, fracturi. Medicatie:
- valium fiole de 10 mg: doza maxima 100 mg/24 ore sau Rivoirii, fiole de 1 mg: doza maxima 10 mg/24 ore;
-amobarbital (Eunoctal): i. imediat. 1 fiola de 0,50, apoi perfuzie in doza de 5-7 mg/kg/24 ore ;
- feniletilmalonilureea (fenobarbital, luminai).
Doza zilnica pentru adult este de 0,10-0,30 g per os sau paren-teral, repartizat in functie de orarul diurn sau nocturn al crizelor. Somnolenta se poate combate cu benzedrin, 0,003-0,009 g/zi, sau cofeina citrica, 0,05=0,15 g/zi;
- difenilhidantoina (feniton, hidantion), in injectare lenta, 30-50 mg/minut, pentru adult; la copii: 0,10-0,20 g/zi, dupa varsta de 6 ani; poate determina efecte secundare cutanate, nervoase, hematologice (pancitopenii, anemii megaloblastice foliprive sau limfoame benigne sau maligne).
In crizele psihomotorii: carbamazepina (tegretol); la adult: 0,40-l,60 g/zi; la sugar : 0,10-0,20 g/zi.
Alte medicatii: tiopental sodic (Penthotal) in perfuzie: 2-4 g/zi; hidrai cloral in perfuzie rectala 3-4 g/24 ore.
2. in afara crizelor:
a) tratamentul etiologic (radical) pentru formatiunile expansive intracraniene si chiar in epilepsia netumorala, cand focarul este unic, constant clinic si EEG. Postoperator se continua tratamentul medicamentos si psihoterapia;
b) tratamentul simptomatic: are drept scop prelungirea intervalului liber dintre crize, pana la disparitia acestora. Dupa 5-6 ani de la ultima criza, medicatia se poate intrerupe treptat si prudent, chiar daca traseul EEG ramane disritmic.
CRIZELE PSIHICE (CRIZELE ISTERICE)
Marea criza isterica descrisa de Charcot nu se mai intalneste decat foarte rar. Mult mai frecvente sunt:
a) crizele convulsive simple, insotite de scaderea nivelului constientei si demonstratii teatrale;
b) lipotimiile scurte, caderile brutale de alura sincopala. crizele tetaniforme si crize letargice.
Fenomenele amintite apar de obicei pe fondul unei personalitati patologice (caracterizata prin mimetism, exaltare imaginativa, dependenta si imaturitate afectiva) care, in situatii aparent limita, recurge la acest refugiu, printr-un comandament subconstient.
Tratament. In criza se pot face injectii s.c. cu apa distilata, bromura de calciu i. La femei, compresiunea pe anexe are deseori efect rapid de trezire. In continuare, cazul necesita consult de specialitate, psihoterapie.
