Definitie. Reprezinta expectorarca unei cantitati de sange provenind din arborele respirator.
Etiologie.
/. Traumatisme toracice si pulmonare (contuzii, plagi diverse, fracturi costale), corpi straini intrabronsici.
2. Afectiuni ale aparatului respirator:
- laringe si trahee: papiloame. ulceratii, cancer;
- bronhii: bronsieciazie. tuberculoza, bronsita hemoragica. spiroche-tozica, rice, bronholitiaza, bronsita segmentara, bronsita alergica;
-plamani: tuberculoza, cancer, abces si gangrena; scleroze, pneumonii bacteriene (cu b. Friedlander si stafilococ) si virotice, chist hidatic sau aerian, micoze, paragonimiaza. distomatoza pulmonara, sifilis, antrax pulmonar, sculite (granulomatoza Wegener si sindromul Goodpasture). hemosideroza pulmonara idiopatica. amiloidoza tradusului respirator;
-pleura: plcurezia interlobara poale sa-si anunte perforatia prin mici hemoptizii;
- ganglioni: prin fistulizare gangliopulmonara in caz de adenopatie tuberculoasa cazeificata;
- mediastin: perforarea unui cancer sau a unui abces mediastinal in aorta si trahee ; hemoptizii prin cresterea presiunii venoase in caz de gusa retrosternala voluminoasa.
3. Afectiuni cardiosculare:
- stenoza mitrala si staza pulmonara din insuficienta cardiaca;
- hipertensiunea arteriala sistemica sau pulmonara si artcrioscleroza;
- infarctul pulmonar;
- ruptura unui anevrism aortic in bronhii;
- flebite ale venelor pulmonare;
- arterite pulmonare, periarterita nodoasa;
- tromboza selor pulmonare;
- sindromul Eisenmcnger.
4. Hemopatii: sindroame hemoragice (telangiectazia Rendu-Osler, plachetopenii. CID), leucemie acuta, panmieloftizie.
5. Alte cauze: intoxicatii endogene (insuficienta hepatica) si exogene (fosfor, ciuperci); avitaminoza C ; infectii grave (septicemii); hemoptizii compensatorii catameniale (prin hiperfoliculinemie, suplimentand sau inlocuind perioada catameniala); tulburari somotorii pulmonare, tara origine bine definita (hemoptizie "esentiala"); terapie anticoagulanta.
Clasificare dupa frecventa:
1. Cauza cea mai frecventa a hemoptiziilor este tuberculoza pulmonara ("spectrul rosu al tuberculozei"). Diagnosticul naturii tuberculoase fi tacut prin toate mijloacele de identificare a B.K.-ului, inclusiv prin spala-
tura bronsica.
2. In al doilea rand se situeaza stenoza mitrala (hemoptizii mici precedand insuficienta de cord drept si provocate prin ruperea anastomozelor dintre venele bronsice si cele pulmonare) si cancerul bronhopulmonar.
Diagnosticul se pune la mitrali prin contextul clinic, radiologie si electrocardiografie, iar in cancer prin bronhoscopie.
3. Pe al treilea urmeaza bronsiectaziile si infarctul pulmonar. Examenul cu lipiodol in primul caz si existenta unei afectiuni emboligene in al doilea, pun diagnosticul.
4. Celelalte cauze survin mult mai rar. Hemoptizia chistului hidatic este relativ caracteristica; hemoptizia aparuta la o persoana in plina sanatate. Examenul radiologie preciza diagnosticul.
lou clinic.
- prodroame : senzatie de gadilitura a laringelui, caldura retrosternala, gust de sange in gura;
- coexistenta chintelor de tuse care expulzeaza sangele;
- aspect rosu-aprins, aerat, spumos, al sangelui expectorat; sange amestecat cu continut mucos sau muco-purulent.
Diagnostic. Poate fi completat prin:
- existenta unei anamneze pulmonare sau cardiace ;
- existenta de elemente celulare si germeni in sputa ;
- acolo unde exista servicii de radiologie, se putea examina radiologie bolnavul, fara a fi mobilizat din pat; examenul fizic nu este permis decat cel mult in regiunea anterioara a toracelui si executat cu mare blandete.
Diagnostic diferential.
1. Hemoragiile rinofaringiene: epistaxis anterior sau posterior, cu eliminare bucala; stomaioragie si gingivoragie. Se diagnosti-cbeaza prin examenul local.
2. Hemateineza este confuzia cea mai frecventa, din doua motive: insusi bolnavul ne informeaza gresit ca "rsa sange", iar pe de alta parte, sangele bolnavului poate fi inghitit si apoi eliminat, cu caracter de hematemeza.
Caractere diferentiale :
a) hemateineza se insoteste de greata si rsaturi;
b) sangele din hematemeza este negrit, macerat (si nu rosu, aerat), amestecat cu resturi alimentare :
c) reactia hematemezei este acida, a hemoptiziei alcalina;
d) antecedentele gastrice ulceroase, concomitenta de tulburari digestive (antecedente pulmonare sau cardiace, concomitenta de semne cardiace sau pulmonare la hemoptoici):
e) modul de oprire : hematemeza se opreste brusc si este urmata de scaune negre, pe cand hemoptizia se termina progresiv, prin expectoratii hemoptoice, din ce in ce mai reduse ("coada hemoptiziei").
3. Istericii si simulantii pot prezenta spute hemoptoice prin sangerarea gingiilor. Dupa Lcinhartz, ele se produc mai mult dimineata, pot dura zile sau saptamani si seamana cu gelatina de coacaze subtire, de unde si numele de "sialoree hemoptoica" (hemosialhemeza). Provenienta din mucoasa bucala este demonstrata prin existenta de numeroase celule plate. Contextul clinic negativ la examene repetate ajuta diagnosticul.
Tratament. Orice hemoptizie prezinta o urgenta, chiar daca este in cantitate redusa, deoarece in orice moment, evolutia poate lua aspect grav sau foarte grav.
a) Tratament igieno-dietetic:
- repaus absolut. in pozitie semisezanda. in camera bine aerisita, cu temperatura moderata: bolnavul fi perturbat cat mai putin posibil de catre cei din jur; examinarea medicala fi minima: puls. TA, temperatura;
- repaus vocal absolut: bolnavul vorbi prin simpla miscare a buzelor sau prin semne facute cu gesturi minime ;
- alimentatia, in primele ore sau zile. in functie de gravitatea hemoptiziei, fi formata exclusiv din lichide reci: compot, siropuri, limonada, lapte;
b) Metode deritive:
- punga cu gheata pe hemitoracele presupus bolnav sau prester-nai. daca nu stim din care parte provine hemoptizia: s-ar produce o soconstrictie reflexa pulmonara;
- solutii hipertone : NaCl 10-20 ml din sol. 10% i.v. sau sol. de glucoza 40%. 40-50 ml. i.v.; in lipsa, o lingura de sare la un pahar cu apa. per os ;
- in hemoptiziile abundente se poate face ligatura celor patru membre, pentru a diminua intoarcerea venoasa. timp de 20-30 de minute, de mai multe ori pe zi; nu se abuza intrucat se pot produce tromboze;
c) Medicatia hemostatica (inutila cand sele sunt relativ mari sau sclerozate):
1. Clorura de Calciu, sol 10%, i.v. lent, 10-30 ml sau 5-6 g/zi, la 200 ml apa. o lingura la 1-2 ore ;
2. Vitamina C500 mg im. sau i.v.
3. Ciauden. manitol. venostat. dicynone, adrenostazin, 1-2-4 fiole .zi; se pot asocia in p.i.v. continua. Vitamina K,, Reptilaza (hemocoagulaza). adrenoxil (carbazochrome), 2-4 fiole clin fiecare/24 ore.
4. Trombina in aerosoli.
d) Alte medicatii:
- extractul de lupofiza posterioara reprezinta cel mai energic antihemoptoic, prin actiune hipotensi asupra circulatiei pulmonare si printr-o actiune coagulanta. Este indicat in formele grave, rebele la alte tratamente.
Se injecteaza i.m. sau i.v. 1 fiola, care se poate repeta la 2-4 ore : Vasopresin 20 UI in 200 ml sol. de glucoza 5 % injectat i.v. lent (timp de 20 de minute), sub controlul continuu al TA :
- novocaina 1%. 5-l0 ml i.v. lent, dupa testarea sensibilitatii cu 1 ml din solutie, s.c. Injectarea de novocaina nu fi precedata de tratament cu morfina, aceasta diminuand toleranta la novocaina:
Nota. Nu se administra ergomet (ergomeirin) deoarece poate avea efect paradoxal, de agrare a hempotiziei. Bolnavul fi sfatuit sa evite la maximum eforturile de tuse. Pentru a calma tusea se da dioinna. codeina sau tusomag 10-20 picaturi, de 3-4 ori/zi. Este evident ca nu se vor prescrie expectorante.
e) Mijloace speciale:
- hormoni testiculari in hemoptiziile catameniale, pentru a neutraliza actiunea congesti a hiperfoliculincmiei;
- heparina in caz de CID: de stiut ca uneori hemoptizia poate fi primul semn al unei CID ;
- in hemoptiziile persistente din stenoza mitrala: sangerare. 400-500 ml, eventual pendiomid i.v.;
- lupta contra asfixiei si socului eventual: oxigen, analeptice respiratorii (aramina, micorenc, remeflina):
f) Mijloace exceptionale: daca masurile de mai sus s-au dovedit inoperante, se vor incerca, pe rand :
1. Oxigenoterapia s,c.: se injecteaza 400-500 ce O, sub piele, in regiunea anterioara a hemitoraceJui afectat sau a abdomenului. Se poate repeta in zilele urmatoare. Ar produce soconstrictie pulmonara. In lipsa de 0; se poate injecta aer cu seringa.
2. Pneumoperitoneu: 500-l.000 ce aer. uneori zilnic, cu ajutorul aparatului de pneumotorax.
3. Pneumotorax artificial hemostatic, de partea plamanului afectat. 500-700 ce. cu aparatul de pneumotorax.
O hemoptizie repetata care depaseste !000 ml/24 de ore, este potential letala si necesita tratament chirurgical, de obicei lo-bectomie.
4. Mai recent, tratament endobronsic prin obstructie cu balonas Carlens, pe bronhia care dreneaza hemoptizia ; angiografie bronsica selecti cu embolizarea sului sangerand, utilizand un material resorbabil (spongel) sau neresorba'oil, dupa identificarea zonei de hipcrscularizare, sediu al hemoptiziei.
