mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Urgente legate de tratament
Index » Oncologie si hematologie » Urgente legate de tratament
» Tahicardia jonctionala (tj)

Tahicardia jonctionala (tj)


Share




Etiologic
Similara TSA, de multe ori TJ se intalneste la tineri indemni de orice cardiopatie evidenta. intre cauze: teren alergic, tulburari ovarienc la femeile tinere, colon iriil, spasmofilie. insuficienta hepatica, stari de anxietate. Tratarea acestor cauze poate rari sau inlatura crizele paroxistice. Alte etiologii: supradozaj digitalic, infarctul posterior, chirurgia inimii.
Crizele de tahicardie nu s-ar datora unui centru ectopic cu descarcare rapida, ci mai curand unei tulburari de conducere favorizata de prezenta unor fascicule constitutionale anormale de tesut specific, care scurtcircuiteaza zona jonctionala. Reintrarea undei pe aceste cai accesorii favorizeaza un ritm rapid „reciproc" („reentering theory").
TJ, denumita pana de curand tahicardie paroxistica nodala (termenul de „nodal'' a fost inlocuit cu cel de „jonctional") corespunde tahicardiei paroxistice Bouret a autorilor francezi.

Cuprins:

Tablou clinic

Diagnostic pozitiv

Diagnostic diferenţial

Tratament


Tablou clinic

sus sus
Este similar celui din TSA.


ECG. Complexe ventriculare normale, de obicei 200/min. Raport A-V 1/1. Deseori unda P este negativă în D„, Dni. aVF, fapt decelabil mai ales în conducerile esofagiene şi parasternale, în spaţiile III şi IV intercostale. Schematic, se pot distinge trei aspecte :
- când punctul de plecare a excitaţiei paroxistice se află în partea superioară a zonei joncţionale A-V, undele P negative apar înaintea complexului QRS, la un interval P-R sub 0,12 sec („ritm nodal sau joncţional superior");
TAHICARDIA JONCŢIONALĂ
- când focarul ectopic se află în partea mijlocie a joncţiunii, unda P nu se observă, fiind înglobată în QRS („ritm nodal sau joncţional mijlociu");
- când focarul de descărcare se află în partea inferioară a joncţiunii, unda P este negativă şi apare după complexul QRS („ritm nodal sau joncţional inferior").
După crize se poate constata un aspect de Wolf-Parkinson--White: undă delta, care lărgeşte piciorul undei R, cu falsă lărgire a QRS-ului.

Diagnostic pozitiv

sus sus
Prezenţa complexelor QRS de morfologie nor-1 mala. cu frecvenţă medie înjur de 160-200/min, precedate sau ur-l mate de unde P negative;

Diagnostic diferenţial

sus sus
Clinic, aceleaşi probleme de diferenţiere diagnostică ale TSA.
Electrocardiografie, distincţia trebuie făcută cu :
a) TSA : diferenţierea nu este cu putinţă decât dacă există unde P negative;
b) tahicardia sinusală cu frecvenţă ridicată: începutul şi încetarea accesului se face progresiv ; compresiunea sinocarotidiană modifică, de asemenea, alura, cu reducere şi revenire în trepte, după decompresiune ; intervalele R-R variază în funcţie de mişcările respiratorii, de poziţia bolnavului sau de efort;


c) tahicardia ventriculară intră în discuţie diagnostică fie în cazul când TJ s-a produs pe fondul unui bloc de ramură stângă sau dreaptă, fie când complexele ventriculare din cursul unei TJ suferă modificări (lărgiri, croşetări, deformări), datorită unei aluri foarte înalte sau prelungirii accesului; în ambele situaţii, excluderea unei TV se face pe baza criteriilor următoare: compresiunea sinocarotidiană este fără rezultat; uşoară neregularitate de la un minut la altul a intervalelor R-R în TV.

Tratament

sus sus
Trei metode principale urmează să fie utilizate în ordine : aplicarea de manevre vagale; un digitalic i.v. lent; şoc electric. Alte medicaţii:
- Striadină (trifosadenină), în bolus i.v.. 1/2 fiolă : 10 mg (fiole de 20 mg);
- diltiazem 25-30 mg i.v. in 2 minute (fiole de 25 mg);
- amiodaronă 1 fiolă i.v. în 5 minute ;
- propranololul constituie, după unii autori, medicatia de elec-ţie; după administrarea i.v. prealabilă a 1 mg de atropină (pentru a preveni efectele consecutive blocajului adrenergic), se injectează lent i.v., sub controlul ECG, timp de 1 minut; 1 mg inderal (5 mg pe fiolă); în caz de eşec, doza de 1 mg se repetă după 1-2-5 minute, până la o doză totală de maximum 10 mg; apoi tratament oral de întreţinere, 4 X 10-40 mg/zi.
Măsuri terapeutice recente:
- plasarea endocavitară a unui pacing (în atriu, când nu există bloc complet sau în ventriculul drept, atunci când există), cu utilizare temporară sau permanentă;
- în cazurile particular de rebele s-a propus secţionarea chirurgicală a fasciculelor accesorii răspunzătoare de sindromul WPW. în cursul căruia crizele de TJ sunt deosebit de frecvente.

Tipareste Trimite prin email











Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  SectiuniOncologie si hematologie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai