mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Urgente legate de tratament
Index » Oncologie si hematologie » Urgente legate de tratament
» Infiltratele pulmonare

Infiltratele pulmonare







Pacientii cu cancer pot aa dispnee si infiltrate interstitiale difuze pe radiografia toracica. Asemenea infiltrate pot fi determinate de progresia neoplasmului subiacent, de toxicitatea tratamentului acestuia, de infectie si/sau de alte afectiuni. Cauza poate fi multifactoriala; totusi, cel mai frecnt ele apar ca o consecinta a tratamentului. Infiltratele pulmonare date de neoplasm au fost descrise in cazurile de leucemie, limfom si in cancerul de san sau in cazul altor tumori solide. Vasele limfatice pulmonare pot fi afectate difuz de catre neoplasm (carcinomatoza limfangitica pulmonara), determinand o opacifiere difuza a interstitiului pulmonar pe radiografia toracica. Pacientul este deseori usor dispneic la debut, dar insuficienta respiratorie se dezvolta rapid in cateva saptamani. La unii pacienti, dispneea precede modificarile radiologice si este insotita de o tuse neproductiva.



Acest sindrom este caracteristic tumorilor solide. La pacientii leucemici, infiltratul neoplazic microscopic, difuz, peribronsic si peribronsiolar este frecnt, dar poate fi asimptomatic. Totusi, unii pacienti care au infiltrat interstitial prezinta un sindrom de blocaj alolo-capilar si disfunctie respiratorie, in aceste situatii, glucocorticoizii pot realiza o imbunatatire a simptomelor, dar trebuie initiata rapid chimioterapia specifica.In plus, acumularea de celule blastice in capilarele pulmonare poate determina disfunctie mielocitara acuta. Aceasta complicatie este legata strans de numarul mare de celule blastice din sange (mai mult de 100.000/[il) si de timpul scurt de dublare a numarului de celule neoplazice. Unii pacienti cu leucostaza pulmonara pot aa infiltrate difuze, nodulare si/ sau floculare pe radiografia toracica. in afara de dispnee, pacientii pot dezvolta rtij, confuzie, tinitus, ataxie, fosfene si anormalitati ale retinei, date de leucostaza din vasele cerebrale. Leucoforeza si/sau chimioterapia ar trebui initiate fara intarziere. Iradierea pulmonara ar putea reduce simptomele.
Cateva citostatice, cum ar fi bleomicina, metotrexatul, busulfanul si nitrozureea, pot determina afectare pulmonara. Cele mai frecnte manifestari sunt pneumonita interstitiala, alolita si fibroza pulmonara. Unele citostatice, incluzand metrotrexatul si procarbazina, pot determina o reactie acuta de hipersensibilitate. Citosinarabinozida a fost asociata cu edemul pulmonar necardiogen. Administrarea de multiple citostatice, ca si radioterapia si prezenta unei afectiuni pulmonare anterioare, pot sa potenteze toxicitatea pulmonara. Oxigenul in exces poate potenta efectele adrse ale medicamentelor si ale radioterapiei. Pacientii ar trebui tratati cu cel mai mic FiO2 care este suficient pentru mentinerea saturatiei hemoglobinei.
Debutul simptomelor poate fi insidios, cu dispnee, tuse neproductiva si tahicardie. Pacientii pot prezenta raluri crepitante in ambele baze, cracmente la sfarsitul inspirului, febra si cianoza. Radiografia toracica arata, in general, o afectare interstitiala si uneori intraalolara, situata in special la nilul bazelor pulmonare si care poate fi simetrica. Poate apare un revarsat pleural in cantitate mica. Hipoxemia cu capacitate scazuta de difuzie a monoxidului de carbon este prezenta intotdeauna. Glucocorticoizii pot fi eficienti la pacientii a caror toxicitate pulmonara este legata de radioterapie sau de chimioterapia cu mitomicina C, busulfan, metotrexat sau procarbazina. Tratamentul este, in celelalte cazuri, suportiv.
Penumonia de iradiere si/sau fibroza reprezinta efecte adrse relativ frecnte ale radioterapiei toracice, atunci cand dozele depasesc 40Gy, iar aceste efecte adrse pot fi acute sau cronice. Debutul lor este de obicei la 2-6 luni dupa terminarea radioterapiei. Sindromul clinic, care variaza ca seritate, consta in dispnee, tuse cu expectoratie redusa, febra usoara si un infiltrat estompat pe radiografia toracica. Infiltratul si afectarea tisulara se afla in general in zona supusa iradierii. Pacientii pot dezvolta in plus un infiltrat alolar localizat, care poate progresa pana la insuficienta respiratorie acuta, uneori fatala. Poate fi necesara o biopsie pulmonara pentru silirea diagnosticului.


Infiltratele asimptomatice descoperite accidental dupa radioterapie nu necesita tratament. Totusi, prednisonul ar trebui administrat la pacientii cu febra sau alte simptome. Doza ar trebui redusa incetul cu incetul dupa rezolvarea pneumoniei de iradiere, deoarece o intrerupere brusca a glucocorticoizilor poate exacerba pneumonia. Fibroza tardiva postiradiere poate apare dupa ani de la radioterapie si este semnalata de dispneea de efort. Deseori aceasta este usoara, dar poate evolua catre insuficienta respiratorie cronica. Terapia este suportiva.

Pneumonia este o problema comuna a pacientilor tratati pentru neoplasm. Pneumonia bacteriana se manifesta, de obicei, ca un infiltrat localizat pe radiografia de torace. Terapia este indreptata impotriva agentului bacterian cauzator. Cand apare un infiltrat interstitial difuz la un pacient febril, diagnosticul
diferential cuprinde pneumonia data de o infectie cu Pneumo-cistis carinii, citomegalovirus sau organisme intracelulare, cum sunt micoplasma, si Legionella; efectele medicamentelor sau ale radioterapiei; extensia tumorala, pneumonie nespecifica si boala fungica. Totusi, studiile au aratat faptul ca interntia empirica cu sulfametoxazol-trimetoprin si eritromicina la pacientii fara neutropenie si cu aceste antibiotice plus ceftazidina la pacientii neutropenici acopera aproape orice diagnostic (cu exceptia extensiei tumorale) si determina o supravietuire generala la fel de buna ca cea bazata pe interntia invaziva precoce prin lavaj bronhoalolar sau biopsie pulmonara. Daca simptomele nu se imbunatatesc in 4 zile, biopsia pulmonara este procedura de electie. Bronhoscopia cu lavaj bronhoalolar poate fi folosita la pacientii care nu sunt supusi interntiei chirurgicale.
La pacientii cu infiltrate pulmonare care sunt afebrili, diagnosticul diferential se face cu insuficienta cardiaca si cu embolii pulmonare multiple.



Tipareste Trimite prin email




});
Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor