Nu exista multe date in literatura cu privire la prevalenta factorilor de risc cardiovascular la muncitorii feroviari, nici legate de comportamentele la risc cardiovascular ale acestora. In ce priste studiile din tara noastra, ne vom referi la o serie de rezultate prezentate in special in cadrul intrunirilor stiintifice de la Spitalul Clinic CFR Cluj - Clinica Medicala IV de-a lungul timpului.Inainte de toate, renim asupra haremurilor din Siguranta Circulatiei, in functie de care se examineaza angajatii si se decide daca acestia se incadreaza in criteriile de sanatate specifice muncii lor. Examinarea medico-psihologica a personalului angajat in Siguranta Circulatiei cuprinde urmatoarele etape obligatorii:
» inregistrarea persoanei in fisierul de siguranta circulatiei pentru a aa o evidenta permanenta.
» Consultarea antecedentelor personale patologice ale fiecarui individ, la fiecare vizita.
» Consultare medicala si psihologica in cabinete de specialitate si silirea unui diagnostic final cu care se incadreaza in baremuri.
» incadrarea in haremurile disponibile in ele (baremuri care sunt permanent reactualizate).
» Eliberarea unui aviz de aptitudine /inaptitudine pentru o anumita pregatire, plus o serie de conditionari (de exemplu, cei cu hipertensiune arteriala sunt chemati la controale periodice mai frecnte decat restul angajatilor).
Evident ca rezultatul final depinde de consultatia din cabinetele medicale specializate, restul etapelor fiind robotizate". De aceste consultatii depind atat viitorul angajatului, cat si siguranta celor ce depind de acesta (ex. pasagerii de pe trenurile de calatori), astfel incat medicii au o responsabilitate deosebita.
La Spitalul CFR Craiova (Gh. S. Aldea, V. Stefan, I. Popescu, C. Manea) s-a desfasurat un studiu cu privire la spectrul lipidic la subiectii din transporturi cu activitate intensa. Rezultatele au fost prezentate in cadrul USSM din noiembrie 1989 la Cluj-Napoca. Lucrarea a pornit de la ideea legaturii dintre modificarile nilurilor lipidelor serice si aparitia unor stari morbide cu implicatii sere, de tipul infarctului miocardic acut, la subiectii ce depuneau o activitate fizica si/sau intelectuala intensa. S-a at un lot de 464 de indivizi cu varste sub 40 de ani, care lucrau in ture si erau suprasolicitati fizic si psihic, cu un lot martor, fara activitate intensa la locul de munca.
S-au obtinut modificari importante ale nilurilor serice ale colesterolului si trigliceridelor la indivizii din lotul studiat, ativ cu lotul martor, diferentele fiind semnificati statistic. Se insista si asupra depistarii precoce a acestor modificari, ceea ce da posibilitatea prenirii riscului cardiovascular prin instituirea unor masuri terapeutice corespunzatoare.La Policlinica CFR Timisoara s-a desfasurat, tot in anii 80, un studiu cu privire la prevalenta diabetului zaharat si analiza modului de dispensarizare la personalul din transporturi. Studiul a fost condus de Ciuchete Ecaterina si reda rezultatele obtinute prin supragherea unui lot de angajati ai SNCFR, subiecti diabetici, precum si obiectile propuse in activitatea de dispensarizare a acestora, dar si de depistare activa a diabetului zaharat in randul angajatilor din transporturi, prin prisma faptului ca DZ este un factor de risc important in patologia cardiovasculara.
La Policlinica CFR Targu-Mures, a fost condus un studiu legat de relatiile dintre bolile cardiovasculare si bolile meolico-endocrine la salariatii Ministerului Transporturilor cu factori de risc precipitanti (Eva Redl-Nagy, Maria Cotoara). Autorii au studiat aceste corelatii cu scopul evident de a intensifica masurile de prentie.
S-a documentat necesitatea descoperirii precoce a subiectilor din grupurile de salariati la risc, cu mai multi factori de risc asociati (antecedente familiale patologice, tulburari de glicoreglare, dislipidemie, tireopatii hipofunctionale, stresul profesional concretizat in munca in schimburi). Se insista asupra necesitatii instigatiei complete a indivizilor pentru depistarea imbolnavirilor asociate.
Tot la Craiova, acelasi colectiv de la Spitalul CFR Regional a condus un studiu legat de incidenta complicatiilor obezitatii pe un lot de 326 asistati ai Ministerului Transporturilor. Sunt evidentiate in aceasta lucrare complicatiile frecnte pe aparatul cardiovascular si se semnaleaza importanta masurilor de prentie primara si secundara. Nu se fac corelatii, in acest studiu, cu privire la diferentele posibile intre prevalenta obezitatii la angajatii din transporturi si cea a restului populatiei sau intre angajatii cu un anumit grad de dificultate a muncii lor si ceilalti lucratori in transporturi.
Tot cu privire la diabetul zaharat, s-a desfasurat la Cluj, in anii 8o, un studiu de depistare activa. (Elena Todea, Eva Horvathy, Lucia Chereches)
Actiunea i-a cuprins pe angajatii SNCFR din Regionala Cluj trecuti de 40 de ani. Li s-au aplicat o serie de chestionare cu urmatoarele date solicitate: date personale, chime in munca in functie stresanta, antecedente familiale, antecedente personale patologice (HTA, ulcer gastric, ulcer duodenal, hipertiroidism), obiceiuri alimentare, stil de viata sedentar sau nu, precum si date de laborator.
Rezultatele obtinute:
» Din 1980 pana in 1989, au fost instigate 778 de persoane (40,8% dintre asistati)
» Au fost instigati atat barbati (45%), cat si femei (55%).
» Obezitatea este prezenta in proportie de 90% la barbati, iar sedentarismul in proportie de 75%.
» S-au depistat 11 cazuri de diabet zaharat (1,4%) si 14 cazuri de alterare a tolerantei la glucoza (1,7%).
De data mai recenta este lucrarea unui colectiv de la Spitalul CFR Cluj (208) care a luat in studiu bolnavii internati in Clinica Medicala IV - Spitalul Unirsitar CFR Cluj pe o perioada de 5 ani. Fiecare bolnav a avut o fisa de cercetare ce a cuprins date personale, antecedente familiale, conditii de viata si munca, durata in ore a activitatii de Siguranta Circulatiei, examen psihologic si diagnosticul de suferinta meolica sau/si boala cardiovasculara.
Rezultatele obtinute arata o frecnta de doua ori mai mare a afectiunilor cardiovasculare la angajatii din Siguranta Circulatiei obezi si fumatori, frecnta mai mare a acestor afectiuni la mecanicii de locomotiva si soferi (150 de cazuri). Bolile cardiovasculare luate in discutie sunt cardiopatia ischemica (infarctul miocardic acut si angina pectorala), hipertensiunea arteriala, accidentul vascular cerebral si arteriopatiile periferice.
S-a constatat, de asemenea, ca numarul de indivizi cu obezitate creste direct proportional cu durata profesiei suprasolicitante, numarul cel mai mare de cazuri regasindu-se, pe lotul studiat, dupa 10 ani de la angajare.
De asemenea, prevalenta bolilor cardiovasculare este mai mare la indivizii cu o chime mai mare a obezitatii (28 de indivizi cu HTA la o chime a obezitatii de 30 de ani, fata de 18 subiecti cu HTA la o chime a obezitatii de 10 ani).
Autorii concluzioneaza ca obezitatea este un factor de risc important pentru BCV, regasindu-se in prezentul studiu la 58,9% dintre subiectii din Siguranta Circulatiei internati in aceasta perioada.
Munca in Siguranta Circulatiei este solicitanta psihic si sedentara si favorizeaza aparitia BCV, mai ales la obezi si fumatori (206). Se subliniaza de catre autori necesitatea unui program sustinut de educatie sanitara cu privire la stilul de viata si implicarea activa a personalului sanitar. De asemenea, se arata si faptul ca obezitatea si BCV pot deni o problema sociala, deoarece indivizii declarati inapti din cauza acestor afectiuni isi gasesc cu greu un nou loc de munca.
Reamintim aici studiul desfasurat in Bucuresti (149) care a studiat HTA la un grup de 305 mecanici de locomotiva pe trenurile de marfa, grupul martor fiind constituit din totalitatea lucratorilor la drumuri din Regionala Bucuresti (432 indivizi).
Se arata in acest studiu ca prevalenta HTA la mecanici este de 13%, fata de 2,7% pentru grupul martor si ca exista corelatii poziti in ceea ce priste durata angajarii si numarul de cazuri de HTA.
