Evaluarea capacitatii de munca a bolnalor hipertensi urmeaza o conduita practica ce este diferita in functie de forma si stadiul hipertensiunii. La cei cu HA secundara se va considera boala de baza in cadrul careia a aparut hipertensiunea. in cazul cand valorile T.A. sunt mari, constante si realizeaza o deficienta functionala, sau realizeaza complicatii proprii acestea se au in vedere la evaluarea capacitatii de prestatie si la aprecierea prognosticului subiectului respectiv. De exemplu: o nefropatie cronica, ce evolueaza cu hipertensiune arteriala, poate realiza un deficit functional cardio-vascular si chiar senzorial (de vedere) cand apar modificari de fund de ochi in zona maculara. H.A. secundara poate evolua cu aceleasi complicatii ca si H.A. primara, ca atare la cuantificarea restantului morfofunctional si la fixarea ului de recuperare trebuie luate in considerare si aceste complicatii potentiale sau deja existente.
H.A. esentiala avansata este afectiunea care da cel mai mare procent al invalizilor cardio-vasculari /10/.
Asa cum se cunoaste H.A. primara (esentiala) este o boala cronica cu potentul lent progresiv chiar in conditiile unui tratament corespunzator, dar si cu perioade lungi de silitate. Hipertensii sunt in marea majoritate acti, oi, eficienti in rezolvarea propriilor sarcini de aceea ei trebuie mentinuti in actitate un timp cat mai indelungat. Se cere insa ca locul de munca sa nu necesite solicitari mari fizice sau psihice, conditiile ambientale sa fie favorabile, ritmul de munca sa fie moderat, sa nu fie impus si prea alert, conditiile psihice sa fie favorabile - etandu-se daca este posibil contactul cu publicul - iar responsabilitatea subiectului sa nu fie prea mare.
Etarea stressului - inclusiv cele informationale - este o alta conditie ce trebuie s-o respecte cardiacii in general si hipertensii in mod particular /7, 8, 11, 16, 31, 34, 37, 41, 43, 53a, 53b, 57, 60 s.a./.
In actul de evaluare a CM. la hipertensi, trebuie sa se tina seama ca desi frecventa H.A. esentiala este mai mare la femeile de dupa varsta de 48 ani, complicatii mai severe fac barbatii de aceeasi varsta, deci ei suporta mai greu valorile tensionale crescute, capacitatea lor de prestatie scade mai repede, ceea ce arata necesitatea unor masuri recuperatorii la ambele sexe, totusi mai intense la barbati.
Varsta de debut a H.A. si durata stagiului de hipertensiv" a bolnavului are mare importanta in evalua.ea CM. Date statistice arata o evolutie cu atat mai severa cu cat debutul hipertensiunii este la o varsta mai mica. La varsta de 50 de ani, mortalitatea hipertensilor este de 5 ori mai mare ca a normotensilor, la 60 de ani de 3 ori, iar la 70 de ani de 1,5 ori /35/.
Istoria naturala a H.A. arata aparitia complicatiilor dupa aproximativ 13 ani de la debut /38/, ceea ce coincide cu scaderea capacitatii lor de prestatie. Mijloacele terapeutice hipotensoarele, diureticele, sedativele) actuale au imbunatatit mult evolutia H.A.
Evaluarea CM la bolnai cu H.A. esentiala pleaca de la stadiul evolutiv, care se sileste dupa criteriile OMS. (1978 si 1993).
Stadiul I - usoara - medie - cuprinde hipertensii cu valori usor crescute (peste 160-95 mmHg). Explorarile radiologice, ecografice si EKG nu arata modificari patologice. Examenul FO arata relatii normale, ori o usoara dilatare a venelor FO in special a venelor. TACR poate sa arate valori crescute in forme cu debut si predominenta fenomenelor vasculo-cerebrale /26, 27/.
In acest stadiu CM este pastrata pentru orice fel de actitate profesionala. Totusi actitatile ce solicita eforturi fizice mari si cu deosebire eforturi intelectuale si suprasolicitari psihice pot determina o stare de anxietate si de disconfort care se rasfrange negativ asupra capacitatii de prestatie a subiectului respectiv.
De mare importanta este modificarea T.A. sub actiunea tratamentului hipotensor in conditii de repaus dar si de efort. Atunci cand raspunsul terapeutic este bun in conditii de repaus trebuie sa urmarim comportarea T.A. si in conditiile efortului profesional. Se observa uneori ca raspunsul terapeutic este favorabil numai in conditii de repaus, in timp ce la efortul profesional valorile cresc ingrijorator de mult /6/. in aceste conditii trebuie sa se caute un nou hipotensiv, sa se adauge tratament sedativ, sa se ergonomizeze conditiile de munca si eventual programul de actitate sa fie redus intermitent la 6 ore.In acest stadiu masurile recuperatorii constau in respectarea principiilor ergonomice de lucru si a regulilor de igiena personala si colectiva. Se va limita consumul de sare si grasime animala. in general dieta va fi hipocalorica. Este nevoie de hipotensoare, belocante, diuretice si adesea sedative.
In cazul conditiilor de munca necorespunzatoare se indica schimbarea locului de munca.
Stadiul II - moderata - severa - cuprinde pacientii cu TA permanent crescuta peste valorile de 160-l79/100-l10 mmHg si cu semne clinice prezente (cefalee, insomnii, anxietate), hipertrofia inimii stangi - edentiata radiologie, echografic si EKC - si modificari ale FO.
Hipertensii din acest stadiu nu tolereaza eforturile fizice de intensitate mare deoarece ei nu realizeaza o adaptare satisfacatoare prin utilizarea neeconomica a O2 la nivelul tesuturilor (5, 55, 56). Prezinta dispnee si o stare de disconfort. Nu vor fi insa scosi din actitate ci li se va schimba conditiile locului de munca sau locul de munca insasi cu etarea eforturilor (fizice si psihice) mari. Lor li se contraindica actitatea in tura de noapte si in siguranta circulatiei. Intermitent li se va acorda concediu medical 1-2 perioade pe an de 10-l2 zile. Concediul de odihna va fi fragmentat in doua reprize.
Rar este necesara reindrumarea profesionala.
Stadiul III - severa - foarte severa - cuprinde pacientii hipertensi cu valori tensionale permanent ridicate peste 200/120 mmHg, intermitent cu valori si mai ridicate. Examenul obiectiv edentiaza leziuni organice consecutive HA:
La nivelul inimii se edentiaza radiologie, echografic si EKG, semne de afectare miocardo-coronariana; din punct de vedere functional pot apare semne de decompensare (insuficienta cardiaca).
La nivelul creierului apar semne de leziuni cerebrale persistente sau de encefalopatie hipertensiva.
La examenul fundului de ochi apar fenomene de angio-retinopatie hipertensiva de diferite intensitati: TACR are valori crescute, mai rar, in limite normale sau pot fi chiar scazute cand exprima o decompensare vasculo-cerebrala, preludiul accidentelor vasculare cerebrale.
Explorarea functionala renala arata semne de deficit functional renal.
Pot apare fenomene ce semnifica interesarea arterelor mezenterice.
Explorarea vaselor periferice poate arata semne de arteriopatie (cu tendinta obliteranta) a membrelor inferioare.
Dupa gradul afectarii morfofunctionale a acestor scere stadiul trei poate fi dizat in doua subgrupe a" si b" /60/.
a. Stadiul in care marile scere (inima, creierul si rinichiul) sunt interesate din punct de vedere morfologic si labil compensate functional in conditii obisnuite de ata. La eforturi mijlocii, sau chiar mici, apar tulburari functionale cardiovasculare, ce determina un deficit functional mediu-accentuat care impiedica adesea bolnavul sa-si efectueze norma obisnuita de lucru si este necesara reducerea la jumatate cu schimbarea (sau nu) a locului de munca cu incadrarea in gradul III de invaliditate. in cazul in care bolnavul lucreaza la domiciliu (croitorie, actitati artizanale) poate sa fie lasat sa lucreze norma intreaga, temporizandu-se incadrarea in invaliditate.
b. Subgrupa a ll-a cuprinde pacientii cu semne edente de decompensare cardio-vasculara de gradul III, chiar si in conditii de repaus, avand deci, o deficienta functionala accentuata - grava. Ei nu pot efectua nici un fel de actitate in sistem organizat si corespund gradului II (doi) de invaliditate/60/. Nu se recomanda nici la ei un repaus absolut. Sunt indicate actitati la domiciliu care pot fi efectuate in ritm la alegere si predominant in postura sezanda.