mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Prevenirea infarctului miocardic

Prevenirea infarctului miocardic


Share




In seara unei zile de 12 ianuarie, ecranul telezoarelor noastre a fost ocupat timp de cateva minute de chipul lui Iulian Mincu, ministrul Sanatatii, care a adus la cunostinta natiunii ca dupa 1989 numarul cazurilor de infarct acut miocardic a crescut in Romania de cinci ori, depasind astfel preziunile cele mai sumbre. Cresterea aceasta record, fara precedent, si fara atie in alta parte, este de natura sa ingrijoreze deoarece infarctul se plaseaza in fruntea cauzelor de moarte si, pe de alta parte pentru ca in toate tarile europene, ca si in Statele Unite, aceasta boala este in declin. Infarctul miocardic este un model de boala de stres, este urmarea unui anumit stil de ata, daunator sanatatii. Judecand dupa datele amintite mai sus, care ne defavorizeaza, se poate deduce ca la noi in tara nivelul general de stres este considerabil mai mare decat altundeva in Europa sau America. Mai concret, ca la noi ar exista mai multa coruptie, olenta si nesiguranta a zilei de maine, deci factori negati, decat in alta parte si, de asemenea, un deficit de factori poziti, adica prea putina satisfactie si avantaje obtinute prin munca cinstita, prea putina garantie ca esti ocrotit de politie impotriva olentei sau a furturilor, prea putina incredere in justitie. in sistemul de ocrotire sociala, in institutii, in guvern etc.

Programele mari antistres sunt de nivel national, guvernamental, iar Ministerul Sanatatii ar trebui sa investeasca mai mult in medicina preventiva, unde renilitatea banului investit este mai mare. Pe dv. insa, va intereseaza cu deosebire ce puteti face in mod indidual pentru prevenirea infarctului. De aceea vom initia un mic serial dedicat combaterii infarctului miocardic, principalul ucigas din zilele noastre. Este vorba de masuri antistres la nivel de indid si de combatere a acelor asa-numiti factori de risc pentru infarct.
Dintre acesti factori de risc, destul de numerosi de altfel, cei mai importanti sunt hipertensiunea arteriala, diabetul, hiper-colesterolemia, fumatul si sedentarismul.
Infarctul miocardic a devenit o problema sociala. Prevenirea lui trebuie prospectata la nivel de indid, dar cu deosebire la nivel national. in tarile care au programe nationale aceasta boala este in importanta scadere. Un factor de risc pentru infarct este aglomerarea automobilelor in orase.

Circulatia pe strazi a devenit sufocanta si de aceea in tarile cilizate se promoveaza mersul pe bicicleta. Romania are modele de urmat ' in special modelul german, olandez sau belgian. La noi in tara biciclistul nu este protejat. Exista strazi pe care mersul bicicletelor este interzis in timp ce ar trebui sa avem strazi in care circulatia automobilelor sa fie interzisa. Municipalitatea bucuresteana de pilda, ar trebui sa sileasca o retea de strazi pe care sa se circule numai cu bicicleta, spre a eta accidentele, iar pe marile artere sa se marcheze culoare exclusiv pentru biciclisti. Cei care au avut un infarct miocardic sunt expusi unui risc crescut sa mai faca unul. Abandonarea fumatului, masurile dietetice, exercitiile fizice reprezinta factori importanti de reducere a riscului unui nou infarct. Persoanelor care au un risc crescut de infarct le recomandam plimbari lungi pe jos si excursii in afara oraselor, in natura, cu bicicleta, cu barca cu vasle sau pe jos. Nimic nu aduce mai multa sanatate decat contactul nemijlocit cu natura.
Alimentatia omului modern a devenit un factor de imbolnare.

Nu ne referim acum la chimicalele continute in alimente, ci la compozitia dietei omului modern, care predispune la atero-scleroza, deci si la boala coronariana. Pacatul alimentatiei moderne este bogatia ei in calorii si grasimi. in contrast cu lipsa de efort fizic, cu sedentarismul. Acest contrast duce la obezitate, la diabet si la boala coronariana. O populatie care consuma predominant legume, zarzavaturi, fructe si cereale este protejata de infarctul de miocard. Posturile prescrise de religia crestina ' si nu doar crestina ' au un efect benefic asupra sanatatii. in schimb, alimentatia prea bogata in grasimi animale si colesterol predispune la infarct. Celor care au avut infarct sau apartin familiilor bolnalor cu infarct miocardic le recomandam sa ete untul, smantana, branzeturile grase, ouale, scerele (creierul sau ficatul). Un astfel de regim prene si instalarea obezitatii, care este ea insasi un factor de risc pentru infarctul miocardic. In atie cu colesterolul insa, care este un factor de risc major, obezitatea se incadreaza printre factorii minori de risc, fiind mai putin importanta in geneza bolii coronariene si a aterosclerozei in general.

Este binecunoscut faptul ca infarctul miocardic este mai frecvent printre locuitorii oraselor aglomerate si mai rar la tara. Un factor de risc este si automobilul. Nocitatea sa este indiduala, dar si sociala. Riscul pentru automobilist este legat de sedentarism: masina te duce la destinatie fara ca tu sa faci efort fizic ' in schimb, conditiile de trafic ' mai ales aglomeratia, determina o stare de tensiune nervoasa. Este bine ca cei care au avut un infarct miocardic sa utilizeze cat mai rar automobilul. Infarctul ii loveste mai rar pe cei care se deplaseaza cu bicicleta sau pe jos ' aceasta implica un grad de efort, o activare benefica a circulatiei sangelui si a respiratiei si un consum mai mare de calorii; biciclistii sunt mai supli si au un tonus muscular mai bun decat automobilistii. La barbati bicicleta si mersul pe jos duc si la o usoara crestere a actitatii sexuale, ceea ce pentru unii este un avantaj, pentru altii un dezavantaj ' mai ales pentru cei care sunt foarte ocupati si isi neglijeaza ata intima de familie. Acestia din urma prefera automobilul si au tendinta la obezitate. Este usor de observat cum cei care au reusit sa dobandeasca functii zise de raspundere se ingrasa si nu mai fac copii. Ei sunt expusi unui risc sporit de infarct miocardic. Acest risc scade considerabil prin practicarea sportului.

Se pare ca, in ultimii ani. Romania este tara care inregistreaza cea mai mare crestere a cazurilor de infarct ' o adevarata explozie. Aceasta in timp ce in Statele Unite. Canada si Europa in general infarctul continua sa scada. Se pare ca noi, romanii, prin stilul nostru de ata, ne adaptam mai greu la stres. Una din cauze este, fara indoiala, nepracticarea sportului mai ales dupa varsta de 40-45 ani.
TVR a facut recent un sondaj de opinie intreband un numar mare de indizi cum isi petrec week-end-ul. Raspunsul a fost aproape invariabil ' fac cumparaturi, gospodarie si ma uit la telezor". Pai daca asa va petreceti week-end-ul, oameni buni, nu este de mirare ca avem in tara atat de multe cazuri de infarct miocardic. Aceasta boala reprezinta o problema sociala. Bucu-restiul este capitala unei tari europene. Este orasul cu cel mai mic numar de bazine de inot pentru public, are un singur patinoar si foarte putine baze sportive pentru adulti. Ori. pentru a preveni infarctul de miocard este nevoie ca oamenii, indeosebi dupa varsta de 40 de ani, sa faca sport, minimum doua sedinte pe saptamana, cu durata minima de o jumatate de ora.

Pentru aceasta, trebuie insa schimbata mentalitatea populatiei noastre, ceea ce presupune si un efort concertat al Ministerului Sanatatii si Ministerului Sportului.
Cu totii suntem de acord ca fumatul este daunator sanatatii. Totusi, multi tineri incep sa fumeze si, de asemeni, multi fumatori declara ca nu se pot lasa de fumat.
Ce pacat, spunea Somerset Maugham. ca oamenii parasesc atat de usor obiceiurile bune si se leapada atat de greu de cele rele. Fumatul este un obicei nociv care trebuie abandonat. Cel mai important lucru pentru aceasta este motivatia. Este cert ca fumatul actioneaza antistres si in acest fel protejeaza sistemul nervos central de deteriorarea indusa de stres. Pretul platit este insa prea mare. Fumatul induce dependenta. Deoarece indizii stresati, pentru a se putea lasa de fumat. in compensatie trebuie sa se ocupe cu altceva ' cel mai indicat este un sport usor, cum ar fi alergarile in aer liber, tenisul, calaria si chiar ping-pongul sau biliardul. in momentele de tensiune nervoasa, in locul tigarii, se poate recurge la exercitii respiratorii ' respiram adanc, tragem aer in piept, fara graba, apoi urmeaza o respiratie prelungita, lenta.

Aceste exercitii de respiratie primenesc plamanii, iar dorinta de a fuma se reduce. In ziua cand ati decis sa abandonati fumatul, ocupati-va timpul cu lucruri care va capteaza interesul: mergeti la teatru, la concert, faceti plimbari cu bicicleta sau pe jos, zite la nefumatori. Pentru fumatorii cu plamanii mai imbibati cu tutun este utila si inlocuirea tigarilor cu fumatul pipei, oricum un obicei mult mai putin nociv. Daca nevoia de a fuma este imperioasa ' fumatul fiind un drog care da dependenta ' se poate utiliza guma de mestecat cu continut de nicotina. Pentru inceput puteti introduce si zile fara fumat sau interdictia de a fuma in locuinta, impuneti-va restrictii. Ceilalti membri ai familiei, cu deosebire copin, pot asigura un sprijin decisiv celui care doreste sa abandoneze fumatul.
Colesterolul este un constituent normal al organismului nostru, indispensabil pentru membranele celulelor, pentru hormonii zisi steroizi cum sunt cei sexuali, pentru secretia bilei s.a.

Valoarea sa normala se situeaza intre 180-240 mg/dl, dar aceste limite sunt relativ arbitrare. Cu cat colesterolemia este mai ridicata, cu atat creste riscul de ateroscleroza si de infarct. Pe de alta parte, un nivel excesiv de redus al colesterolului reprezinta un factor de risc pentru cancer. Nivelul optimal. 180-220 mg/dl, asigura maximum de longetate. in societatea moderna, datorita stresului si alimentatiei prea incarcate in colesterol nivelul acestuia in sange este mai ridicat, predispunand la ateroscleroza si infarct. S-a dovedit ca reducerea colesterolemiei diminueaza considerabil riscul de a face infarct si progresia aterosclerozei in general.In cazul celor care au avut un infarct miocardic, reducerea colesterolului scade riscul unui nou infarct. O scadere a colesterolului cu 9% reduce riscul de infarct cu 19%. Un semn indicator de hipercolesterolemie usor de observat este aparitia depozitelor de colesterol la nivelul pleoapelor, care apar ca niste pete reliefate de culoarea untului, de regula bilateral. in forme mai severe, aceste depozite apar si la nivelul coatelor, genunchilor si tendoanelor. in aceste cazuri, riscul de infarct este ridicat.

Combaterea hipercolesterolemie este una dintre cele mai importante masuri pentru reducerea riscului de infarct miocardic. Cu cat nivelul colesterolului este mai ridicat, cu atat masurile de combatere trebuie sa fie mai energice.In Statele Unite, unde s-au obtinut cele mai mari succese in combaterea infarctului si unde numarul de infarcte a scazut cu 40%, exista un program national in cadrul caruia prevederile dietetice ale unei alimentatii optimale incep sa se aplice de la varsta de 2 ani. Scaderea colesterolului din sange se obtine prin
actitate fizica, prin reducerea nivelului de stres si prin dieta cu continut redus in colesterol ' ceea ce inseamna scaderea consumului de unt. smantana, branzeturi grase si lapte gras, de oua. de scere ' mai ales de creier, maduoare si ficat. Carnea de vaca este bogata in colesterol, contine mai mult colesterol decat carnea de porc. Grasimea de porc ' slanina ' contine putin colesterol. Dimpotriva, acesta se gaseste mai mult in carne decat in grasime. Consumul grasimii de porc nu aduce mult colesterol, ci calorii, predispunand astfel la ingrasare.

Slanina si untura sunt bune pentru cei care executa munci fizice grele, deoarece le asigura energia necesara. Dintre alimentele animale, pestele este cel mai indicat pentru scaderea riscului de ateroscleroza. Etati mezelurile si intrati cat mai rar in genul de restaurante rapide unde se consuma in graba un hamburger, un sandwich etc. Din pacate, s-au raspandit si la noi localurile de acest gen, care sunt puternic criticate in SUA. Cresterea colesterolului predispune la ateroscleroza, cu deosebire cand colesterolul depaseste 280-300 mg/dl sau 2,8-3 g la litru. Cu cat cresterea colesterolului se instaleaza la o varsta mai tanara, cu atat riscul unui infarct miocardic este mai mare. Astazi laboratoarele medicale executa o gama variata de analize prind grasimile din sange ' determinarea colesterolului a ramas insa cea mai importanta.
La populatiile care duc un mod de ata traditional ' cum ar fi la noi in tara unele sate izolate de munte, unde oamenii depun mult efort fizic si nu sunt expusi unui stres excesiv, ca cei de la oras, colesterolul in sange este redus '160-l80 mg/dl, iar infarctul miocardic surne foarte rar.

Stresul influenteaza si nivelul colesterolului. Cele mai grave hipercolesterolemii sunt insa cele genetice, familiale, mostenite. In aceste cazuri, sangele este atat de incarcat cu grasimi incat plasma sau serul sangn au un aspect laptos.
Lipidele pron din alimentele ingerate, dar, o parte din grasimile circulante sunt sintetizate de catre ficat. Lipidele circulante au deci origine dubla ' din afara, prin aport alimentar, dar si produse de propriul nostru organism. Reducerea aportului alimentar este piatra de temelie a tratamentului dislipidemiilor. Astazi dispunem si de medicamente deosebit de eficiente in scaderea colesterolemiei.
Infarctul de miocard nu are o singura cauza, cum ar fi bacilul lui Koch in cazul tuberculozei. Studii statistice de mare anvergura au identificat ceea ce numim factorii de risc crescut pentru infarct. Asupra unora dintre acesti factori putem interveni ' de pilda copin celor care au facut infarct miocardic au un risc crescut de infarct.

Edent, nu ne putem schimba parintii biologici ' copin din familiile cu bolna de infarct pot insa adopta un stil de ata care impiedica instalarea infarctului. Un alt factor de risc este sexul barbatesc. Barbatii fac infarct mult mai frecvent decat femeile, ceea ce explica in buna parte faptul ca femeile traiesc in medie cu 7-8 ani mai mult decat barbatii. Aici nu se poate face nimic si, de altfel, nimeni nu si-ar sacrifica barbatia de dragul catorva ani de ata in plus. Un alt factor considerat neinfluenil este inaintarea in varsta. Cu varsta creste si riscul infarctului. Varsta biologica nu este totuna cu cea cronologica. Unii imbatranesc repede, altii pastreaza mult timp o goare remarcabila. Aceasta depinde in buna parte de stilul de ata, de intelepciunea cu care traim si de zestrea genetica. Ne-am ocupat insa cu precadere de factorii pe care-i putem in mod sigur influenta. Un factor de risc pentru infarctul miocardic il constituie si nedepistarea la timp a diabetului zaharat, o boala deosebit de raspandita, de asemeni legata de stres. De aceea, internarea intr-un spital, indiferent pentru ce cauza, include si o determinare a glicemiei. In depistarea diabetului sunt foarte importante controalele de sanatate, care se faceau odinioara in unele institutii sau la anumite categorii.

In cazul celor trecuti de 45 ani este utila efectuarea, o data pe an, a unor analize de laborator de rutina. intre care, pe primul loc se afla glicemia. Tratamentul corect al diabetului impiedica agravarea bolii si aparitia complicatiilor. Lupta impotriva diabetului zaharat inseamna si prevenirea infarctului miocardic.
Dictonul este mai usor sa prei decat sa tratezi" se aplica mai ales in cazul infarctului. OMS isi concentreaza eforturile cu precadere in directia medicinei preventive. Infarctul miocardic este o problema prioritara in cardiologie, pentru care OMS a silit si in Romania un centru de studiu si de coordonare. Toate centrele si toti cercetatorii care au studiat infarctul de miocard sunt de acord asupra rolului nociv al fumatului, ca factor de risc de prim ordin. Din experienta Spitalului de Urgenta din Capitala, putem spune ca infarctul miocardic la barbatii sub 30 de ani intereseaza aproape intotdeauna marii fumatori. Fumatorii sunt expusi unui risc de a face infarct de 2,14 ori mai mare decat nefumatorii. Riscul este mic pentru fumatorii de pipa sau de tigari de foi si mare in cazul tigarilor cu invelis de hartie. Fumatul este deosebit de primejdios in cazul asocierii hipertensiunii, diabetului sau hipercolesterolerniei. Riscul de infarct si de moarte de cauza cardiaca este proportional cu numarul de tigari fumate si cu durata in ani a fumatului.

Fumatul nu este nociv doar pentru arterele coronare, cele care iriga inima, ci si pentru alte artere ' cu deosebire ale membrelor inferioare. Multi dintre marii fumatori sufera de arterita. Cum spuneam, este mai usor sa prei decat sa tratezi. Este bine sa nu te apuci de fumat. Nu este insa usor sa te lasi de fumat. in printa aceasta, marele umorist Mark Twain spunea ' este foarte simplu sa te lasi de fumat ' eu insumi m-am lasat de peste 100 de ori". Fumatorul se lasa greu de fumat pentru ca a devenit dependent de nicotina, care este si ea un drog ' provoaca o anumita placere si da obisnuinta. Fumatul nu da insa o dependenta grava, cum produc cocaina sau morfina. De multe ori vointa este suficienta pentru a abandona acest obicei. Pentru a suporta mai usor prima perioada de intrerupere se pot folosi plasturii cu nicotina sau guma de mestecat cu nicotina. Dependenta de fumat este legata de nicotina, dar fumul contine o multitudine de alte substante daunatoare. Se poate trece, de asemeni, la prizatul de ac ' putin raspandit la noi.

Pulberea, extrem de fina si de aromata, facuta dintr-un tutun special, se produce indeosebi in India. in orice caz, abandonarea fumatului aduce importante beneficii pentru sanatate ' arteritele isi opresc evolutia, iar riscul de a face infarct scade. Deosebit de importanta este intreruperea fumatului la cei care au avut un infarct de miocard pentru preventia, zisa secundara, a instalarii unui nou infarct miocardic.
Dincolo de varsta scolara, fumatul este in stransa relatie cu nivelul general de stres si cu stilul de munca. Persoanele care simt pe umerii lor povara unor responsabilitati fumeaza mult ' fumatul este o adevarata boala a celor cu functii de raspundere. Munca de birou predispune la fumat, iar prezenta unui fumator intr-un birou ii face pe cei din jur fumatori pasi. Acest lucru se petrece si in ata de familie ' copin fumatorilor au tendinta de a deveni la randul lor fumatori ' se deprind cu fumul.

De aceea, este bine ca sotul (sau sotia), daca fumeaza sa nu faca acest lucru in dormitor sau sufragerie, iar la serciu sa se fumeze doar in locuri special amenajate pentru fumatori. Calitatea tigarilor fumate nu influenteaza si patologia cardiovasculara legata de fumat. Si tigarile scumpe ' Rothmans, Kent sau Dunhill dau acelasi numar de infarcte ca si traditionalele Carpati, Marasesti sau Nationale.
Acelasi lucru il putem spune despre tigarile cu continut scazut de nicotina ' deoarece nu aceasta este principalul factor nociv al fumatului. Principalul efort pentru stalirea fumatului in Romania trebuie facut ' cred eu ' in scoli. Este laudabil faptul ca scolile inta, intermediind intalnirea cu tinerii, oameni de stiinta, oameni politici, poeti, scriitori ' poate ca n-ar strica sa inte si medici.




Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  SectiuniBoli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai