mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Recuperarea bolnavilor cu cardiopatii ischemice

Recuperarea bolnavilor cu cardiopatii ischemice







Recuperarea bolnavilor cu cardiopatie ischemica cuprinde aspecte diagnostice, de tratament medicamentos si chirurgical dar, in mod special, se caracterizeaza prin testarea functionala a bolnavului (fizica, psihologica, educationala, socio-profesionala) si prin masuri (medicale, antrenament fizic, de ordin psihologic si educational) menite sai sporeasca capacitatea functionala fizica si psihica.
Cardiopatia ischemica este reprezentata de totalitatea manifestarilor determinate de scaderea irigatiei coronariene. in aria noastra geografica, ca dealtfel si in multe alte regiuni de pe glob incluzand, in special, tarile industrializate, principala cauza a scaderii irigatiei coronariene este ateroscleroza. In acest fel, notiunea de cardiopatie ischemica se suprapune, in mare parte, cu cea de ateroscleroza coronariana. Ponderea sa in cadrul morbiditatii cu incapacitate temporara de munca si a inliditatii, a fost prezentata in partea generala a lucrarii.


Boli rare ale coronarelor cum ar fi Boala Kawasaki (anevrism coronarian) la tineri, nu constituie obiectul lucrarii noastre.
Scaderea irigatiei coronariene determina scaderea fortei de contractie a miocardului si scaderea compliantei ventriculare / 46 s.a./

Acestea au drept efect scaderea performantei ventriculare. Daca defectul morfofunctional este de intindere limitata si de mica intensitate, constatarea sa se poate face doar prin explorari complementare adecte. Daca musculatura ventriculara este masiv sau grav afectata, se ajunge la veriila insuficienta de pompa, manifestata prin soc cardiogen si insuficienta cardiaca.
Scaderea irigatiei coronariene devine manifesta atunci cand oferta de oxigen, adus de sangele coronarian, este mai mica decat necesitatea de oxigen a miocardului. Nevoia de oxigen a miocardului este direct proportionala cu lucrul mecanic desfasurat. Factorii principali care determina marimea lucrului mecanic al inimii sunt:
- tensiunea din peretele ventricular inainte de inceputul sistolei (presarcina), dependenta la randul sau de marimea reintoarcerii venoase;
- tensiunea din peretele ventricular in timpul sistolei (post-sarcina), dependenta de presiunea aortica si de marimea cavitatii ventriculare;
- contractibilitatea intrinseca a miocardului si,
- frecventa cardiaca.

Cresterea acestor parametri mareste lucrul mecanic al inimii ce implica consumul de oxigen. Oferta de oxigen, depinde de marimea fluxului coronarian, precum si de cantitatea globulelor rosii si a hemoglobinei. Atata timp cat oferta si cererea de oxigen sunt in echilibru, scaderea fluxului coronarian poate fi bine tolerata. Cand cererea de oxigen este mai mare decat oferta, apar semnele suferintei miocardice (angina pectorala, tulburarile de ritm, insuficienta cardiaca etc).In etiologia si patogeneza cardiopatiei ischemice se disting doua categorii de factori: unii care sunt corelati cu insasi aparitia aterosclerozei si altii care determina dezechilibrul dintre cererea si oferta de oxigen pentru miocard.
Factorii de risc cei mai importanti pentru ateroscleroza coronariana sunt hiperlipemia, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, fumatul, existenta unui istoric familial de ateroscleroza coronariana si / sau de diabet zaharat, boli asociate cu ateroscleroza coronariana, sedentarismul si unele tipuri de personalitate. Coexistenta mai multor factori de risc sporeste probabilitatea aparitiei cardiopatiei ischemice. Existenta acestor factori de risc la bolnavi cu simptomatologie sugesti, dar insuficient de caracteristica pentru cardiopatia ischemica creste probabilitatea acestui diagnostic.

Pe langa ateroscleroza coronariana, debitul sanguin coronarian poate fi scazut si de catre stenoza aortica, aortita sifilitica (ce ingusteaza ostiile coronariene), insuficienta aortica etc. Factorii ce determina spasmul coronarian (frigul, fumul de tigara etc.) actioneaza in acelasi sens.
- La scaderea aportului de oxigen pot contribui alteratiunile calitatilor sangelui, din: anemii (indeosebi severe), hipoxii (de altitudine, din boli pulmonare ce evolueaza cu insuficienta respiratorie), unele intoxicatii (de exemplu cu CO), unele anomalii structurale ale hemoglobinei etc, precum si insuficienta cardiaca.
Factorii care cresc consumul de oxigen miocardic sunt:
- tahicardiile, produse de efortul fizic (mers, alergare, activitate profesionala, efort digestiv, sexual etc), aritmii cardiace (indeosebi paroxistice), emotii, medicamente (adrenalina, izoproterenol, orciprenalina, atropina etc) si
- hipertensiunile arteriale, de orice cauza.
Una dintre misiunile principale ale medicului este de a identifica factorii de risc si etiopatogenetici si de a ierarhiza interventia lor in cazul dat, deoarece eficienta maxima terapeutica poate fi obtinuta numai prin combaterea lor corecta ( Cap. I, Partea generala a lucrarii).

Cardiopatia ischemica cuprinde urmatoarele categorii:
1. Oprirea cardiaca primara a inimii (stop cardiac), datorata, probabil, insilitatii electrice a inimii, acolo unde dole pentru un alt diagnostic lipsesc. Daca nu s-a incercat resuscitarea, ori daca aceasta nu a reusit, se vorbeste de moartea subita.
2. Angina pectorala cu urmatoarele forme:
2.1. Angina de efort, caracterizata prin episoade trecatoare de durere de piept precipitate de efort ori de alte situatii ce duc la cresterea cererii miocardice de oxigen. Durerea cedeaza de obicei rapid dupa repaus ori dupa aplicarea sublinguala de nitroglicerina. Angina de efort este impartita in trei categorii:
2.1.1. Angina de novo, angina de efort cu aparitie de mai putin de o luna de zile.
2.1.2. Angina de efort sila - angina de efort cu aparitie de o luna sau mai mult.
2.1.3. Angina de efort cu agrare progresi (in original worsening effort angina") - caracterizata prin inrautatirea brusca a severitatii, frecventei, ori duratei durerii de piept produse de acelasi efort.

2.2. Angina spontana - caracterizata prin episoade de durere de piept care se produce fara o relatie aparenta cu cresterea cererii de oxigen a miocardului. Aceasta durere tinde sa fie mai prelungita, mai severa si mai putin prompt ameliorata de nitroglicerina, decat din angina pectorala de efort. Nu se constata modificari enzimatice. Angina spontana se poate produce singura sau in relatie cu angina de efort.


Unele cazuri de angina de efort prezinta, in timpul atacurilor, supradenivelari trecatoare ale segmentului ST - T. Acest tip este cunoscut ca riant angina" (aratand ca angina este diferita de cea clasica), denumita pana acum si cu termenul de angina pectorala Prinzmetal" (termen dezavuat de comitetul de experti). Termenul nu se aplica la cazurile in care acest aspect electrocardiografie este inregistrat in faza acuta a infarctului miocardic. Angina de novo, progresi si spontana este denumita frecvent prin termenul angina insila". Acest termen este azi foarte raspandit, dar comitetul de experti prefera sa foloseasca termenii specifici pentru fiecare dintre categoriile mentionate in cuprinsul sau.
In prezent pentru angina insila se foloseste si clasificarea lui E. Braunwald (9a) considerandu-se gradul de severitate, circumstante clinice si intensitatea tratamentului:

Clasa I: debut recent, severa sau accelerata; angina de mai putin de 2 luni, severa repetata de 3 ori sau mai mult / zi, mai frecventa la eforturi mai mici. Fara angor de repaus in ultimele 2 luni.
Clasa II: angina in repaus, subacuta; cu 1 sau mai multe episoade in repaus in ultimele 2 luni, dar nu in ultimele 48 de ore.
Clasa III: in repaus, acuta; pacienti cu 1 sau mai multe episoade in repaus in precedentele 48 de ore.
Circumstante clinice:
Clasa A secundara: anemie, infectie, febra, hipotensiune, tahicardie, hipoxie, tireotoxicoza, insuficienta respiratorie;
Clasa B: primara insila;
Clasa C: postinfarct insila (in urmatoarele 2 luni ale unui infarct miocardic documentat).In functie de intensitatea tratamentului:
Clasa I: absenta tratamentului sau tratament minimal;
Clasa II: in prezenta terapiei standard pentru angina cronica sila;
Clasa III: in ciuda tratamentului maximal cu cele 3 clase de medicamente inclusiv nitroglicerina I. v.

3. Infarctul miocardic
3.1. Infarctul miocardic acut - are diagnosticul bazat pe istoric, electrocardiograma si enzime serice.
3.1.1. Infarct miocardic acut sigur. Infarctul miocardic acut sigur se diagnosticheaza in prezenta modificarilor neechivoce si / sau a modificarilor enzimatice neechivoce.
3.1.2. Infarct miocardic acut posibil. Infarctul miocardic acut posibil este diagnosticat cand modificari electrocardiografie echivoce, seriale, persista mai mult de 24 de ore, cu sau fara modificari enzimatice echivoce; istoricul poate fi tipic sau atipic.
3.2. Infarct miocardic vechi. Infarctul miocardic vechi este diagnosticat de obicei pe baza unei electrocardiograme neechivoce, in absenta unui istoric sau a unor semne enzimatice de infarct miocardic acut. Daca exista semne electrocardiografice reziduale, diagnosticul poate fi bazat pe electrocardiograme anterioare tipice sau pe prezenta unor modificari enzimatice serice anterioare neechivoce.

4. Cardiopatie ischemica nedureroasa (cardiopatia ischemica silentioasa) cuprinde moartea subita, tulburarile de ritm si de conducere, insuficienta cardiaca si cardiomegalia care nu au o explicatie anatomo-clinica intr-un context clinic nosologic bine definit (inclusiv electrocardiograma de repaus este normala). Doda apartenentei acestui lou clinic - cardiopatiei ischemice se face prin teste de efort, perfuzie coronariana, coronarografia etc.
5. Insuficienta cardiaca in cardiopatia ischemica.
Insuficienta cardiaca poate aparea in cardiopatia ischemica din multe motive. Ea poate fi o complicatie a unui infarct miocardic acut sau vechi, sau poate fi precipitata de episoade de angina ori de aritmii. Pentru pacientii care prezinta insuficienta cardiaca in absenta dolor clinice sau electrocardiografice de cardiopatie ischemica preexistenta (alte cauze fiind eliminate), diagnosticul de cardiopatie ischemica ramane de prezumptie.

6. Aritmiile.
Aritmiile pot fi singurul simptom de cardiopatie ischemica. in acest caz, diagnosticul de cardipatie ischemica este prezumptiv, in afara de cazul in care se efectueaza arteriografie coronariana si aceasta demonstreaza obstructiile arteriale coronariene.
Termenii preinfarctional angina" (preinfarct miocardic) si sindrom coronarian intermediar" nu sunt inclusi intre recomandarile comitetului de experti deoarece, in opinia acestui comitet, primul dintre acestia este un diagnostic retrospectiv care se verifica numai intr-o minoritate a cazurilor iar ultimul poate fi incadrat in una dintre categoriile de cardiopatie ischemica descrise in acest raport.
Formele anatomo-clinice ale cardiopatiilor ischemice care implica eluarea si recuperarea capacitatii de munca sunt:
- angina pectorala (sila si insila, sindromul coronarian intermediar);
- infarctul miocardic si
- cardiopatia ischemica nedureroasa (silentioasa).





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor