mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Analiza morbiditatii prin boli cardio-vasculare

Analiza morbiditatii prin boli cardio-vasculare







Observatia de fiecare zi, datele statistice si cercetarile epidemiologice au evidentiat ponderea ridicata a BC precum si faptul ca aceasta pondere se mentine, ba chiar, in unele regiuni are tendinta de crestere.

Cuprins:

Morbiditatea generală

morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă (i.t.m.)

Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă de lungă durată (între 90-180 zile) acordate în intervalul de 12 luni

Morbiditatea intraspitalicească


Morbiditatea generală

sus sus
Datele statistice din ultimii 30-50 ani au arătat o creştere mai evidentă atulburărilor funcţionale cardiace şi circulatorii decât a BCV, organice (27, 28,29, 41).


Morbiditatea crescută prin BCV organice este explicată în principal prin schimbarea modului de viaţă, în special a alimentaţiei şi a mediului socio-profesional din epoca noastră (sedentarism, stres, supragreutate, fumat, etilism ş.a.). (3, 5)
BCV se află, atât în majoritatea ţărilor europene cât şi la noi, pe primul loc în cadrul mortalităţii generale. în 1993 aceste afecţiuni au dus la 710,6 decese la 100.000 locuitori. Numărul bolnavilor cronici cardiovasculari atinge câteva milioane de persoane (C. Carp - 6).
în urmă cu 10 ani (1984) Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat proiectul MONICA (Monitoring Cardiovascular) care se desfăşoară pe o perioadă de 10 ani şi coordonează cercetări ce cuprind 26 ţări a 33 centre de cercetare. Se urmăreşte îndeosebi morbiditatea prin BCV pe zeci de milioane de persoane şi factorii de risc ce le determină.
O parte din rezultate recent publicate: iulie 1994 în revista Circulation (7) arată date foarte interesante. Menţionăm existenţa unor colaborări bistatale (cum ar fi cea româno-italiană) sau regionale pe lângă cele mondiale menţionate.

Toate urmăresc cunoaşterea, mai ales sub aspectul factorilor de risc, prevenirea, tratamentul şi a recuperării BCV.
Spicuim câteva rezultate ale studiului MONICA:
1. Bărbaţii finlandezi şi femeile scoţiene deţin recordul mondial pentru riscul de criză cardiacă, cel mai puţin expuşi fiind bărbaţii din China şi femeile din Spania.
2. Bărbaţii care locuiesc în Karelia de Nord (Finlanda) sunt de 12 ori mai expuşi la riscul de criză cardiacă decât bărbaţii care locuiesc la Beijing în China.
3. Locuitoarele din Glasgow, în Scoţia, şi din Belfast - Irlanda de Nord, au, respectiv, de 9 şi de 7 ori mai mult riscul de a face o criză cardiacă decât femeile din Catalonia - Spania.
4. Pentru bărbaţii care locuiesc în nordul Suediei, riscul de criză cardiacă este aproape de două ori mai ridicat decât pentru bărbaţii care locuiesc în Augsburg (Germania) sau în regiunea Brianza (Italia).
5. Pentru locuitorii din Stanford (SUA) riscul este de asemenea, de două ori mai mare decât pentru cei din Tessin, în Elveţia.
6. Pentru femeile din Glostrup, în Danemarca, şi pentru cele din Varşovia, riscul este aproape egal, dar reprezintă dublul celui la care sunt expuse locuitoarele din Lile (Franţa) sau din Gând (Belgia).

7. Proporţia crizelor cardiace la bărbaţii în vârstă de 35-64 de ani este de 4 sau 5 ori mai mare decât la femeile de aceeaşi grupă de vârstă, dar femeile din Glasgow şi din Belfast prezintă o proporţie mai ridicată decât anumiţi bărbaţi din Europa de sud.
8. Majoritatea morţilor coronariene sunt subite, dar ele par să producă mai frecvent la bărbaţi decât la femei.
9. Procentul bărbaţilor care mor de criză cardiacă înainte de a ajunge la spital este mai mare decât cel al femeilor.
10. Probabil că există tendinţa de a pune /nai rar şi cu reticenţă diagnosticul de boală de inimă la femei decât la bărbaţi.
11. Aşa după cum a declarat prof. Hugh Tunstall-Pedoe, care este responsabilul Centrului de control al calităţii proiectului MONICA din Dundee (Scoţia) şi a condus grupul însărcinat să pregătească raportul în legătură cu rezultatul studiului s-au găsit diferenţe considerabile ale proporţiei cardiopatiei coronariene între populaţii, stabilind, în prealabil, diferenţe pentru factorii de risc, precum folosirea tutunului, tensiunea arterială şi colesterolul sanguin.
Să vedem care este situaţia în ţara noastră.

morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă (i.t.m.)

sus sus
în România circa 7% din totalul zilelor de incapacitate temporară de
muncă (ITM) sunt plătite pentru BCV (10, 11, 22, 23, 24, 25, 30, 31, 33, 34, 36,
37,38,39).
în judeţul Cluj aceşti indici oferă următoarele valori: 6,98% în 1978,
7,52% în 1979 şi 8,90 în 1993 (10, 11, 23, ş.a.).

Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă de lungă durată (între 90-180 zile) acordate în intervalul de 12 luni

sus sus
Observaţiile noastre se referă la bolnavii cu BCV înregistraţi la comisiile de EMRCM din jud. Cluj ce ne permit următoarele concluzii:


a) Numărul zilelor de concediu medical acordate - creşte treptat până la vârsta de 55 ani, după care apare o uşoară scădere. Această scădere se explică nu prin scăderea reală a morbidităţii cu ITM după această vârstă, ci prin aceea că după vârsta de 55 de ani, femeile şi respectiv 60 ani bărbaţii cu vechimea integrală în muncă, nu mai constituie obiect de expertiză medicală şi pot solicita pensia pentru activitatea depusă şi limita de vârstă, fără să li se mai acorde concedii medicale îndelungate.
b) Se remarcă ponderea mare ce revine HTA şi cardiopatiei ischemice, care împreună reprezintă 65% din totalul BCV ce au necesitat concedii medicale prelungite peste 90 de zile. Datele noastre concordă cu cele comunicate de V. Rugină /37/ care a arătat că hipertensiunea arterială a cauzat 40% din numărul total de zile de incapacitate temporară de muncă prin BCV.

Venopatiile periferice (boala varicoasă şi complicaţiile ei) ocupă locul al lll-lea în rândul morbidităţii cu ITM prin BCV, revenindu-i un procent de 15,4, ceea ce concordă cu datele comunicate în alte ţări din lume: în Anglia o femeie din 5 şi un bărbat din 15 suferă de varice după vârsta de 45 ani, iar în Danemarca între 15 şi 29 la sută dintre cei ce au trecut de vârsta de 25 de ani prezintă aceste afecţiuni (14,15, 35, 38, 39, 44).
c) Subliniem creşterea numărului zilelor de concediu medical acordat la bolnavii ce depăşesc vârsta de 40 de ani. Bolnavilor bărbaţi de vârsta între 51 şi 60 ani li s-au acordat mai mult de jumătate din totalul zilelor de concediu medical. Cele acordate bolnavilor cu CI. reprezintă 31,3% din totalul zilelor acordate pentru BCV şi 2,5% din numărul total de zile acordate la Comisia de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Cluj în intervalul studiat.
d). Infarctul miocardic (IM) reprezintă în statistica noastră 26,4% din totalul cazurilor de cardiopatie ischemică (CI.). Repartizarea cazurilor de infarct miocardic pe grupe de vârstă indică creşterea progresivă a acestuia cu un vârf situat între 51-55 ani.
Nu s-a constatat nici un caz de invalidare prin IM până la vârsta de 36 ani.

e). Se remarcă ponderea mare ce revine cardiopatiei ischemice şi hipertensiunii arteriale esenţiale, care împreună reprezintă 53% din numărul total de BCV.
în ceea ce priveşte situaţia BCV raportată la sexul bolnavilor, constatăm că un procent de 49,6 revine bărbaţilor, iar 50,4% femeilor. La bărbaţi, boala cu cea mai însemnată ponedere este cardiopatia ischemică cu un procent de 38,7 urmată de HTA şi ateroscleroză, în timp ce la femei pe primul plan se situează HTA cu 27,8%, urmată de cardiopatia ischemică şi valvulopatii.
Unele BCV afectează mai des sexul masculin: cardiopatia ischemică, şi arteriopatiile periferice, în timp ce la femei întâlnim mai des valvulopatiile şi boala varicoasă.

Morbiditatea intraspitalicească

sus sus
S-au studiat bolnavii cardiovasculari internaţi în Clinica Medicală I Cluj în trei ani consecutiv, 1986, 1987 şi 1988. Ne-a interesat în mod deosebit boala şi vârsta apariţiei acesteia cu consecinţa sa biologică şi socio-profesională.
S-au evidenţiat următoarele aspecte:
- valvulopatiile apar între 15 şi 44 de ani într-un procent de 62,8;
- cardiopatia ischemică apare între 45 şi 74 ani într-un procent de 74,5;
- HTA apare între 45 şi 74 de ani într-un procent de 77,8;
- ateroscleroză apare la vârsta de peste 65 de ani într-un procent de 76,6;
- arteriopatiile periferice şi tromboflebitele apar între 45 şi 64 de ani într-un procent de 53,6;
- accidentele vasculare apar după vârsta de 55 de ani în proporţie de 84,9;
- tulburările de ritm apar după vârsta de 45 de ani în proporţie de 77,9;

- insuficienţa cardiacă apare după vârsta de 45 de ani într-un procent de 74,4;
- cardiopatiile congenitale se evidenţiază între 14 şi 44 de ani într-un procent de 87,2;
Cele mai frecvente şi mai îndelungate internări le-au necesitat bolnavii cu cardiopatii ischemice şi cei cu hipertensiune arterială, urmate de arteriopatii şi venopatii.
Numărul de zile de spitalizare a fost net dominat de infarctul miocardic (I.M.).
Cele mai multe cazuri de infarct miocardic au fost înregistrate în cadrul grupei de vârstă între 45 şi 54 de ani, deci, într-o perioadă de deplină maturitate profesională.
într-un procent de 51,2 cazuri I.M, apare între 45 şi 64 de ani, vârsta la care oamenii ating nivelul maxim al posibilităţilor lor profesionale, ceea ce amplifică pierderile economice şi sociale determinate de boală.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor