mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Indici de apreciere a functiei de pompa a inimii

Indici de apreciere a functiei de pompa a inimii







Pentru aprecierea functiei de pompa a inimii se utilizeaza o serie de indici printre care:
- debitul cardiac global, respectiv indicele cardiac" care reprezinta debitul pe m2 de suprafata corporala;
- volumul sistolic = debit cardiac/frecnta cardiaca si indexul sistolic", adica debitul sistolic/m2 de suprafata corporala;
- travaliul sistolic al ntriculului stang egal cu produsul dintre presiunea medie de ejectie ntriculara si volumul sistolic de ejectie;
- travaliul extern al ntriculului stang ca si in formele de mai sus inlocuind debitul sistolic cu debitul cardiac;
- viteza de ejectie obtinuta prin impartirea volumului sistolic la durata ejectiei ntriculare;
- fractiunea de ejectie - raportul dintre volumul sistolic sau de ejectie si volumul telediastolic.
De mare utilitate in aprecierea performantei inimii" a ntriculului stang mai ales) au indici sistolici:
- sistola electromecanici - totala - distanta Q-B2 intre inceputul undei Q la prima componenta a zgomotului II al inimii;


- intervalul Q-A2, in mod normal 0,40" la o frecnta de 70 contractii/min.;

- perioada de preejectie (PPE): 0,11" la frecnta de 70 contractii/min.: intervalul dintre debutul complexului QRS si debutul ejectiei ntriculului stang. Este alungit in hipertensiune arteriala, bloc de ramura stanga, cardiopatie ischemica. Este scurtat in hipotensiunea arteriala, soc cardiogen, insuficienta sau stenoza aortica, insuficienta cardiaca;
- perioada de contractie izovolumetrica (PCI)=0,04"
- perioada de ejectie a ntriculului stang (PEVS)=0,30" la 70 contractii/min.In activitatea practica pentru aprecierea performantei se utilizeaza mai
PPE ales: - raportul--------valoare normala 0,345 Aħ 0,036, pentru o frecnta
cardiaca intre 50-l00/minut. Creste in insuficienta cardiaca si in rezistenta periferica crescuta;
PEVS r- »
-raportul --------valoare normala 7,4 + 1,3. Scade in insuficienta
PCI
ntriculara stanga si in cardiopatia ischemica, mai ales in crizele de angina pectorala sau in probele de efort.

Intervalele de timp sistolice, - sistola electromecanica, perioada de
ejectie a VS, perioada de preejectie - permit aprecierea capacitatii
functionale a inimii. in acest sens se utilizeaza cel mai frecnt raportul
Weisller dat de perioada de preejectie/perioada de ejectie VS, care se
coreleaza cel mai bine cu fractia de ejectie determinata angiografic.
Valoarea normala a raportului este 0,345*0,036, pentru frecnte cardiaceIntre 50-l10/minut (nu variaza semnificativ cu frecnta cardiaca). Tendinta la scadere in valoare absoluta se coreleaza cu o buna performanta cardiaca. Acest lucru survine in scaderea rezistentei periferice si dupa administrarea de digitalice. Cresterea apare in insuficienta cardiaca si in cresterea rezistentei periferice. Valorile intervalelor de timp sistolici utilizate in studiul performantei cardiace se corecteaza in baza ecuatiei de regresie utilizand elul Weisller.



Indicii de timpi sistolici s-au dodit deosebit de utili in silirea performantei cardiace la sanatosi, la operati si mai ales in dirse cardiopatii, surprinzand deficitul functional miocardic in stadiul subclinic al decompensarii. De asemeni, valori alterate ale raportului dintre perioada de preejectie/perioada de ejectie VS, postinfarct miocardic acut, sugereaza un prognostic rezervat enimentelor coronariene (angina pectorala, aritmiile, reinfarctizarile, moartea subita) fiind mult mai frecnte ativ cu subietri postinfarct cu indici normali. in diabetul zaharat, mai ales cel insulinodependent, sistola electromecanica este prelungita ativ cu nediabeticii.

Performanta VS la diabetici in contextul cardiomiopatiei, este precoce alterata; uneori in fazele incipiente este relevata si agravata de efort. Unele droguri, digitalice, nitroglicerina, hipopresolul, izoproterenolul etc.) pot modifica valorile intervalelor de timpi sistolici.
S-au efectuat studii privind comportarea indicilor sistolici in timpul efortului. Toti autorii semnaleaza o crestere a PEVS la pacienti cu angor, in timp ce la normali acest timp fie ca ramane neschimbat fie ca inregistreaza o crestere mai mica. Corelatiile PPE/PEVS cu fractia de ejectie determinate cineangiografic precum si cu determinarile electrocardiografice sporesc utilitatea folosirii timpilor sistolici pentru diagnosticul disfunctiei ntriculare din coronaropatii.





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor