mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Analiza invaliditatii prin boli cardiovasculare

Analiza invaliditatii prin boli cardiovasculare







Asa cum s-a aratat si in alte lucrari 22, 24, 39 invaliditatea prin BCV reprezinta, atat la Cluj cat si pe national, prima cauza de invaliditate.Bolile cardiovasculare invalidante manifesta, in ultimii ani, chiar o usoara crestere, ele reprezinta de asemenea prima cauza de mortalitate (dupa varsta de 50 de ani) fiind urmate, la distante relatimari, de boala canceroasa si accidentele de circulatie.


Cuprins:

Analiza invalidităţii prin bcv cazuri vechi

Analiza invalidităţii prin bcv cazuri noi

Mortalitatea prin bcv

Probleme de economicitate


Analiza invalidităţii prin bcv cazuri vechi

sus sus
Se remarcă procentul mare al cazurilor noi încadrate în invaliditate prin BCV, faţă de numărul total de invalizi cardiovasculari în evidenţă, fapt explicat prin două mecanisme care se conjugă: o parte se recuperează şi reintră în activitate, iar o altă parte ies din evidenţă prin deces sau limită de vârstă.


în studiile noastre anterioare privitoare la invaliditate în regiunea şi oraşul Cluj s-a arătat că BCV reprezentau 21% în fosta regiune Cluj şi 23% în municipiul Cluj-Napoca, situându-se uşor peste cifra medie pe ţară (22). în anul 1994, BCV, cazuri noi au reprezentat 22,3% din întreaga invaliditate pe întreaga ţară şi 22,5% cazuri în evidenţă.
în municipiul Cluj, BCV erau astfel repartizate: HTA esenţială ocupa primul loc cu 47,8 din întreaga invaliditate prin BCV, urmată de valvulopatii 18,9%, miocardiopatii 16,8%, ateroscleroză 7,5, venopatii 3,5%, arteriopatii periferice 3,4%, infarctul miocardic 2,1% şi în fine afecţiunile congenitale reprezentau 0,5%. Menţionăm că statistica cuprinde totalul invalizilor existenţi în evidenţa cabinetelor de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din oraşul nostru.

Se remarcă ponderea mare ce revine CI şi HTA - boli cardiovasculare cu cel mai pregnant caracter invalidam - care împreună realizează 66,4% din totalul bolilor cardiovasculare invalidante ceea ce relevă încă o dată ponderea mare pe care o reprezintă aceste boli în morbiditatea şi invaliditatea prin BCV.
în ceea ce priveşte repartiţia pe sexe a BCV din cei 1.097 bolnavi, 616 (56,1%) sunt bărbaţi şi 481 (43,9%) sunt femei.
Se relevă creşterea progresivă a incidenţei CI în funcţie de vârstă până la un vârf reprezentat de perioada cuprinsă între 51-55 ani, perioadă în care apare numărul cel mai mare - 112 - de invalidităţi produse de această boală, adică un procent de 40,6, după care incidenţa scade. S-a evidenţiat de asemenea creşterea procentului a CI faţă de alte boli cardiovasculare invalidante, în special între 36 şi 40 de ani când boala atinge 28,6% din numărul BCV invalidante, şi în perioada 56-60 ani când atinge un procent de 31,1.
Infarctul miocardic reprezintă în statistica noastră 13,8% din totalul cazurilor de CI invalidantă; 82% sunt bărbaţi şi doar 18% sunt femei, situaţie similară cu cea găsită în repartizarea pe sexe a CI.

Analiza invalidităţii prin bcv cazuri noi

sus sus
Materialul de studiu cuprinde 731 bolnavi CV. nou încadraţi în grade de invaliditate prin Comisia EMRCM Cluj în decurs de doi ani. Ei reprezintă 22,83% din invaliditatea generală a judeţului Cluj. Din cei 731 invalizi, 435 erau bărbaţi, ceea ce reprezintă 59,51%, iar 296 adică 40,49% erau femei.
Observaţiile asupra vârstei invalizilor sunt redate în cele ce urmează:
- până la vârsta de 30 de ani sunt 26 invalizi......3,65%;
- între 31 şi 40 ani sunt 49 invalizi.....,...................6,7 %;
- între 41 şi 50 ani sunt 217 invalizi....................29,68%;
-între 51 şi 57 ani sunt 335 invalizi....................45,83%;
- între 58 şi 62 ani sunt 103 invalizi....................14,23%.
Din cele prezentate se vede o creştere continuă a invalidităţii paralelă cu vârsta.
Media vârstei de invaliditate pentru BCV este de 50 de ani şi 7 luni, iar repartizată pe sexe este de 50 de ani şi 8 luni pentru bărbaţi şi de 48 ani şi 7 luni pentru femei.

Grupele nosologice de afecţiuni în cadrul bolilor cardiovasculare invalidante se prezintă în felul următor:
1. Cardiopatia ischemică 285 de cazuri, respectiv 38,9%, din care cardiopatii ischemice dureroase 258 cazuri (90,53%), iar infarct miocardic 27 de cazuri (9,47%).
2. Hipertensiunea arterială esenţială 250 de cazuri (34,2%).
3. Valvulopatii 116 cazuri adică 15,87%, din care mitrale 91 (12,45%) şi aortice 26 (3,42%).
4. Arterioaptiile periferice 47 cazuri (6,43%).
5. Venopatiile periferice 24 cazuri (3,28%).
6. Cordul pulmonar cronic 8 cazuri (1,09%).
7. Pericardite un singur caz reprezentând 0,13%.

Mortalitatea prin bcv

sus sus
Bolile cardiovasculare constituie cauza a peste jumătate din decesele înregistrate în ţările dezvoltate. Ceea ce este îngrijorător este că, mortalitatea atribuită BCV a înregistrat creşteri mai ales în rândul persoanelor a căror vârstă este cuprinsă între 40 şi 55 ani.
Dacă am reuşi să controlăm BCV, durata medie a vieţii ar creşte cu 8-9 ani. Specialiştii le numesc "marele ucigaş al epocii" sau "unul dintre cele mai dezastruoase flageluri", "marele ucigaş al secolului al XX-lea" (Holman) 15, ş.a.
Prezentăm în continuare dinamica mortalităţii prin BCV în Europa 1963-1976 la 100.000 locuitori (după datele comunicate de Ministerul Sănătăţii din România în 1979) şi în continuare Fig.11.1. Statistica OMS - 1987.
Ţara 1963 1967 1973 1976
580.6 615,3 610,6 596,1 617,3 645,1 551,5 524,5 523,9 402,1 517,5 539,8 461,1 569,5 573,9
566.8 506,7 527,4
422.7 399,1 434,5
370.7 396,7 398,2
496.9 - 788,0

262.8 325,7 339,3 439,3 467,0 459,6
602,2 580,2
265.9 314,4 358,9 480,8 515,0 492,8 350,2____________364,9________376,1


Anglia şi Tara Galilor 580,4
Australia 500,2
Belgia 408,6
Bulgaria 320,1
Cehoslovacia 355,1
Danemarca 443,4
Elveţia 427,2
Franţa 366,6
R.D.Germania 432,6
Grecia 223,1
Italia 422,5
Irlanda de Nord 582,3
Jugoslavia 230,5
Norvegia 481,0
Olanda 335,3

Polonia 174,5 279,8 354,5 380,2
Portugalia 314,4 343,0 349,8 415,2
România 360,6 385,8 501,9 510,2
Scoţia 627,8 - 678,5 661,2
Suedia 484,9 533,6 562,6 585,0
Spania 270,7 315,9 371,3 374,3
Ungaria 415,8 552,6 629,0 648,3
Mortalitatea prin BCV ocupă primul loc aproape în toate ţările continentului european şi în America. Ponderea deceselor prin boli de inimă se situa în anul 1973 între 40,7% în Portugalia şi 53,7% în Suedia. România ocupa un loc de mijloc cu 51,2%. Situaţia din 1979 ne arată valori crescute la 53,5%.

Probleme de economicitate

sus sus
Problemele socio-economice care rezultă din frecvenţa mare a bolilor cardiovasculare au fost şi ele studiate. A fost subliniată importanţa socială a bolilor de inimă şi necesitatea organizării combaterii lor prin studierea morbidităţii şi mortalităţii, evaluarea capacităţii de muncă a bolnavilor cardiaci, profilaxia BCV, aplicarea individualizată a tratamentului şi recuperarea BCV, organizarea reţelei de cardiologie.
Costul scump al medicamentelor necesare BCV a constituit un element ades citat şi studiat. Observaţiile au evidenţiat costul din ce în ce mai ridicat necesar tratamentului BCV în staţionar sau ambulator. S-a arătat modul în care activitatea profilactică constituie mijlocul cel mai eficient în combaterea BCV şi a complicaţiilor lor. Terapia individualizată şi bine condusă, atunci când boala există, completată după nevoie cu măsuri recuperatorii corespunzătoare, constituie mijloacele generale prin care se asigură atât participarea acestor bolnavi la procesul de producţie, cât şi cheltuieli mai mici pentru asigurarea asistenţei lor (19).
Pierderile ce rezultă ca urmare a ieşirii din activitate pe motiv de boală a unui operator uman sunt materiale (economice) şi morale.

Pierderile materiale se pot cuantifica destul de exact, cele nemateriale sunt mult mai greu de estimat, ele rezultă din prejudiciul psihic al omului bolnav, care prin boală este lezat în libertatea sa de a activa, de a fi eficient pentru el însuşi, familie şi societate.
Se consideră în mod obişnuit că pierderile economice materiale determinate de un grup de boli sunt reprezentate de cheltuielile necesare: prevenirii, precizării diagnosticului (respectiv pentru efectuarea explorărilor morfofuncţionale), tratamentul obişnuit (urgenţă şi cronic-intermitent) şi tratamentul recuperator. Se mai adaugă pierderile economice determinate de ieşirea din activitatea organizată a bolnavului respectiv.
în Suedia - după date comunicate de OMS - costul total determinat de BCV (morbiditate, incapacitate de muncă, mortalitate) ar reprezenta circa 4% din venitul naţional.
Pisa (1977), citat de Karassi A. (17) arată că în ţările industrializate, o treime din incapacitatea permanentă şi 10-20% din solicitările de prestaţii medicale sunt datorate BCV.

După OMS cheltuielile legate de profilaxia şi tratamentul BCV se ridică la 1/3 din totalul consumului de servicii medicale.
Calcule precise, privitoare la evaluarea pierderilor cauzate de morbiditatea şi invaliditatea prin boli cardio -vasculare, se pot face aplicând o serie de formule, între care una elaborată la OMS o prezentăm mai jos:
P.ec. = Z/(G-R)+S+C/ unde:
P.ec ■ Pierderile economice;
Z ■ Zilele de muncă pierdute prin incapacitate temporară de muncă;
G = producţia globală efectuată de un om ( cu un anumit profil şi calificare în muncă) pe zi, calculată în lei;
R = Retribuţia muncii în medie pe zi a muncitorului (cu un anumit profil şi calificare în muncă);
S = Costul retribuţiei unei zile de incapacitate de muncă;
C = Cheltuielile instituţiilor medicale, pe zi, pentru incapacitatea temporară de muncă a unui muncitor .
Ani-viaţă pierduţi din cauza deceselor prin BCV în diferite ţări ale lumii (după Rugină 37)

Ţara Anul Masculin Feminin
Suedia 1968 8,5 8,6
Norvegia 1968 8,0 8,1
Olanda 1968 6.9 7,1
Danemarca 1968 9,2 9,8
Grecia 1968 3,8 4,2
Elveţia 1968 7,0 9,4
Bulgaria 1968 7,4 10,8
Marea Britanic 1968 7,4 9,0
Italia 1968 7,1 8,9
Franţa 1968 4,3 4,8
R.F. Germania 1967 6,0 6,6
Belgia 1968 6,3 6,8
Cehoslovacia 1967 7,0 9,0
Polonia 1968 6,1 7,5
Austria 1968 6,1 8,0
Finlanda 1968 8,6 9,8
România 1970 6,0 7,3
Jugoslavia 1968 4,6 5,7

Anii de activitate pierduţi din cauza invalidităţii prin BCV calculaţi pe baza studiilor noastre la Cluj-Napbca, arată că bărbaţii pierd în medie 9 ani şi 5 luni, iar femeile pierd 6 ani şi 5 luni.
Se poate concluziona că bolile cardiovasculare în general, HTA esenţială, cardiopatia ischemică şi infarctul miocardic în particular, sunt boli cu un intens potenţial morbid şi invalidant, ce impun luarea unor măsuri care urmăresc prevenirea bolii, tratamentul lor în timp util şi instituirea unor măsuri recuperatorii medicale şi socio-profesionale corespunzătoare.
Datele prezentate în acest capitol privitoare la morbiditatea, invaliditatea, mortalitatea, pierderile economice şi spirituale pe care le generează BCV, constituie motive întemeiate pentru a demonstra necesitatea introducerii în viaţa de fiecare zi, a măsurilor de profilaxie, terapie şi de recuperare primară, secundară şi terţiară a acestor redutabile boli.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor