mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Efectele pozitive ale consumului de alcool

Efectele pozitive ale consumului de alcool


Share




in

legatura cu CI respecta mult discutata curba in U", ceea ce inseamna ca exista un anumit nivel al consumului pentru care riscul este mai mic chiar si decat in cazul celor ce nu consuma alcool deloc. Consumul moderat, prudent este apreciat ca echilentul a 10-30 grame de alcool pur pe zi sau 190 grame de alcool pur pe saptamana. Acesta creste nivelul HDL-colesterolului, are efect antiagregant plachetar si fibrinolitic, precum si efecte antioxidante corelate in special cu vinul rosu si berea neagra (159, 160, 161, 162, 163, 164, 165).

Este important sa reamintim faptul ca tendinta de disimulare cu privire la acest aspect al vietii este bine cunoscuta si recunoscuta. Unele studii mentioneaza o tendinta de subestimare a cantitatii de alcool consumate cu pana la 50% (159, 160). In lotul nostru de indivizi se remarca, pe de o parte, faptul ca mecanicii au declarat in unanimitate ca nu consuma alcool decat ocazional, fapt oarecum in contradictie cu rezultatele chestionarului CAGE pentru alcool, unde 5% au raspuns afirmativ la prima intrebare; trebuie precizat ca chestionarele CAGE au fost rezolte individual si au fost anonime, in timp ce restul raspunsurilor au fost stranse anamnestic, individual, dar cu limita impusa de factorul timp.





Pe de aita parte, un procent insemnat de indivizi din grupul martor au raspuns afirmativ la prima intrebare ( 3757%), dar la intrebarile privind cantitatea de alcool consumata, rezultatele au fost, din nou, oarecum discordante: toti au declarat un consum zilnic sub 30 de grame, ceea ce nu corespunde nici macar cu o bere (reamintim ca cei din grupul martor au declarat in proportie mare ca prefera berea blonda). Apare, astfel, discuil rolul protector posibil al alcoolului in cantitati mici consumat, afirmativ (!), de martori: pe de o parte, efectele berii blonde nu sunt bine silite, pe de alta parte, nu ne putem baza in totalitate pe acuratetea acestor raspunsuri.

Am aratat mai sus ca munca in schimburi (orarul de somn) nu este fara urmari. Este un stresor ocupational major si implica o serie de probleme medicale, sociale si psihice. Alti factori care influenteaza adaptarea la munca in schimburi, si in special la cea care modifica ritmurile circadiene, sunt cofeina, alcoolul si utilizarea sedativelor, in speranta de a manipula ciclurile somn /veghe (126). Cofeina, utilizata adesea ca un stimulent, poate induce dispepsii. Alcoolul suprima faza REM a somnului si poate induce somn intrerupt, treziri frecvente; somniferele pot crea dependente si nu resilesc ceasul biologic (122, 123.. 133).



In lotul studiat de noi, de mecanici de locomoti, singurii ale caror ritmuri circadiene sunt profund alterate, nu am gasit un consum semnificativ de alcool prin raspunsurile obtinute la chestionare; mentionam din nou discordanta prezenta intre raspunsurile la chestionarul CAGE si cele de la chestionarul cu alte cate detalii cu privire la consumul de alcool ( rezultatele de la Alcoolul); apare aici intentia de disimulare, semnificati in ceea ce priveste alcoolul, dar si perceptia stresului, unde s-ar putea sa existe de asemenea temerea ca raspunsurile pozitive (sincere") le-ar putea periclita locul de munca. Indivizii grupului martor sunt mult mai deschisi in afirmarea consumului de alcool si exprimarea unei iritari" corelate cu locul de munca.

Prirea cronica de somn, in studiul nostru, nu este factor de risc independent pentru dislipidemie sau HTA. Am insistat in lucrare si asupra orarului de somn datorita impactului pe care alterarea acestuia il are asupra sanatatii si asupra inducerii unor obiceiuri daunatoare; reamintim ca mecanicii de locomoti, in procent semnificativ, fumeaza numai la locul de munca si in special in schimburile de noapte.



Orarul de somn este, asadar, un comportament influenil, teoretic; dar, atata vreme cat locul de munca ramane neschimbat, efectele detrimentale ale depririi de somn continua sa actioneze; se incearca o serie de strategii de adaptare pentru a optimiza orele de odihna ale acestor muncitori.

Trebuie sa subliniem faptul ca am aplicat un chestionar legat de obiceiurile alimentare atasat celui cu perceptia stresului, stiut fiind faptul ca acestea pot fi profund influentate de prezenta unor factori de stres (20, 66). Cand creste nivelul de stres din viata unui individ, acesta poate reactiona prin diferite schimbari, mai mult sau mai putin drastice, ale stilului de viata. Printre acestea se numara si folosirea alimentatiei ca un element de relaxare, de usurare (165); in perioadele de stres intens, se stie ca pot aparea reactii de tip bulimic, cu riatii importante ale greutatii corporale (166).

Aceste modificari ale comportamentului alimentar nu se coreleaza numai cu episoadele stresante acute, ci pot fi induse si de un anumit stil de viata (care implica si locul de munca) cu elemente stresante (66, 166).

Obiceiurile alimentare devin, astfel, importante nu numai prin prisma modificarilor meolice si ale greutatii corporale pe care Ie pot induce, ci si prin faptul ca ele pot oglindi felul individului de a reactiona la stres, de a convietui cu acesta (167, 168).



Este de remarcat faptul ca nici unul dintre indivizii chestionati in acest sens nu a raspuns pozitiv la intrebarile acestei parti din chestionar, deci nici unul dintre ei nu pare sa perceapa in acest mod stresul vietii de zi cu zi.

Din alt punct de vedere, numeroase studii se axeaza pe efectele meolice nefavorabile pe care le induce stresul, de tipul depletiei de vitamine din grupul B sau calciu, dar problema efectului stresului cronic asupra nivelurilor de vitamine si minerale din organism necesita studii suplimentare (66, 87, 169, 170).

Sunt cunoscute indicatiile generale cu privire la igiena alimentara, indicatii date si de psihologi ca masuri terapeutice adjunte in starile de stres:

» alimentatie echilibrata si riata

» hrana sa fie repartizata uniform pe parcursul zilei, cu trei mese principale, iar micul dejun sa nu se reduca numai la o cafea

» consumul de xantine cu rol psihostimulant sa nu fie excesiv (cafea, ceai negru, cola)

» evitarea excesului de sare, care se pare ca amplifica raspunsul stresor la stres; se presupune ca stresul psihic poate induce retentia de sodiu si apa si ca potasiul ar putea atenua aceste efecte



Relatia dintre alimentatie si CI a fost foarte mult studiata (171, 172, 173, 174, 175, 176). La indivizii studiati de noi se obser un pattern alimentar necorespunzator, ce consta in consum de alimente cu densitate calorica mare si volum redus, ce nu produc satietatea decat dupa ce au fost consumate in cantitate mare.

Prototipul este reprezentat de alimentele cu continut crescut in grasimi, de tipul mezelurilor, branzeturilor, produselor de patiserie, care fac parte in mare masura din profilul zilnic al alimentatiei acestor indivizi. Se remarca prezenta acestor obiceiuri daunatoare la ambele grupuri, ele neputand fi, astfel, in totalitate corelate cu stresul profesional.

La mecanicii de locomoti exista, in plus, problemele ridicate de orarul de munca, ce face ca si numarul de mese pe zi si distributia lor sa fie necorespunzatoare.

Mecanismele prin care alimentatia ar putea influenta riscul de boala cardiaca ischemica sunt prezentate in ura 2:

ura 2: Alimentatia -AğMecanisme biologice intermediare '* Riscul de CI Nivelul lipidelor

LDL-colestero!ul HDL-coIesterolul Triglicerideie



Lipoproteina (a) Tensiunea arteriala Statusul protrombotic Ritmul cardiac Functia endoteliala Inflamatia sistcmica Sensibilitatea la insulina Stresul oxidativ Nivelul de homocisteina (68)

Grupurile studiate de noi au o alimentatie necorespunzatoare din punctul de vedere al consumului de grasimi animale, care este in exces, alaturi de consumul de mari cantitati de paine. Raspunsurile la chestionar rele o alimentatie riata, in sensul ca se pare ca nu exista o preferinta anume pentru un anumit tip de aliment, dupa cum reiese din afirmatiile celor interogati. Dar consumul de carne de porc, slanina, oua si jumari este frecvent intalnit in randul indivizilor din ambele grupuri, multi dintre ci and gospodarii in mediul rural.

Este important de retinut faptul ca marea majoritate au raspuns ca nu sunt atenti la ceea ce consuma, ci ca mananca ce se gaseste"; noi consideram ca acest fapt se coreleaza cu dezinteresul pentru propria sanatate al celor chestionati si nu cu lipsurile materiale, care i-ar putea face, intr-ader, sa manance ceea ce se gaseste si nu ceea ce ar trebui.



Acesta este un aspect extrem de neglijat, foarte putin interes existand din partea indivizilor in ceea ce priveste notiunea de alimentatie rationala" (177, 178, 179). Exista, de asemenea, si parerea foarte raspandita ca, pentru a rezista programului de lucru ' ne referim la mecanicii de locomoti, este nevoie de o alimentatie corespunzatoare, respectiv de grasime, furnizor de energie.

Alaturi de fumat, care are o prelenta alarmanta in randul ambelor grupuri, cu predominanta mecanicilor de locomoti care fumeaza doar la locul de munca, alimentatia este un element foarte important al stilului de viata asupra caruia se poate interveni pentru a sensibiliza populatia la riscurile implicate de aportul incorect de principii alimentare.

Stilul de viata este asocierea unor obiceiuri proprii unui individ si care poate avea repercusiuni importante asupra sanatatii, repercusiuni de care, de multe ori, individul nu este constient (180, 181, 182, 183).



La fel ca si in cazul fumatului, care este perceput de mecanici ca un factor de relaxare si de detensionare, alimentatia nesanatoasa" este zuta ca si gustoasa si, deci, greu de abandonat.

Este de remarcat faptul ca, in cazul fumatorilor, nu am intalnit nici o dorinta clar exprimata de renuntare la fumat sau de solicitare a ajutorului in acest sens. Mecanicii de locomoti il considera un rau necesar", fara de care nu ar putea rezista in lungile curse, in special in cele nocturne.

Mecanicii de locomoti obezi au declarat ca nu mananca mult, fapt putin surprinzator deoarece se cunoaste si in acest caz tendinta la disimulare; este extrem de greu de intervenit pe aceste elemente ale stilului de viata individual si rezultatele sunt adesea descurajatoare. Dar, la nivel mondial, se citeaza cazuri pe care le-am mentionat in aceasta lucrare, in care campanii foarte sustinute au reusit sa influenteze un anumit obicei, cu impact cert asupra scaderii morbiditatii prin BCV (5, 184, 185) (exemplu: fumatul sau consumul de sare, dar si alte obiceiuri alimentare de tipul consumului de grasimi bune").



Se remarca o prelenta crescuta a sedentarismului mai ales la grupul martor, in special la functionari, ceea ce este si de asteptat, dat fiind specificul muncii in birouri.

Chart si colaboratorii (citat de 87) au ajuns la concluzia ca in absenta unor descarcari somatomotorii consecutive stresului, organismul este supus unei incordari suplimentare de tip vegetativ si ca acest fapt este des intalnit in viata omului contemporan, predominant statica. De aici apare concluzia ca practicarea exercitiilor fizice este o masura extrem de importanta de profilaxie inclusiv a stresului, and un efect contrar acestuia (87). in Tabelul 3 exemplificam acest lucru.

Exista, deci, o relatie complexa intre stres si efortul fizic (28); pe de o parte, efortul fizic constant, moderat poate constitui un mod de relaxare, reduce agresivitatea si anxietatea, are efect antideprcsiv si reduce sentimentul de frustrare; pe de alta parte, stresul profesional se coreleaza cu un stil de viata nesanatos prin insasi natura locului de munca (sedentarism impus, frustrare, deprimare, lipsuri materiale) si poate astfel sa creasca riscul cardio-scular al individului (53, 59, 186, 187).



in grupul mecanicilor de locomoti, sedentarismul este prezent in procent mai mic decat in randul grupului martor, circa jumatate dintre mecanici declarand ca desfasoara un efort fizic zilnic; aici trebuie precizat faptul ca mecanicii de locomoti se refera la faptul ca in timpul serviciului ei desfasoara constant deplasari pentru a verifica starea utilajelor si, in alta ordine de idei, in timpul liber muncesc in gospodarii (am mentionat faptul ca folosesc adesea orele de odihna pentru munca, nu pentru somn).

Deci, putem considera ca, intr-ader, sedentarismul nu este o problema majora a grupului mecanicilor de locomoti, chiar daca activitatea lor fizica nu este organizata si constanta si nu se incadreaza in riantele oferite de chestionar, deci nu se refera la jogging, inot, plimbari, sali de sport etc, ci doar la mersul pe jos.

in urma cu mai multi ani (1994), a fost prezentata (pe site-ul Job Stress Network*) o sinteza a sapte studii care analizau legatura dintre stresul profesional si prezenta factorilor de risc cardioscular, altii decat HTA, in special prin prisma stilului de viata nesanatos". Autorii prezinta pentru fiecare riabila in parte studiile ce confirma si pe cele care nu confirma aceste corelatii (Tabelul 4)( 144).



Se remarca faptul ca, in acea vreme, nici un studiu din cele analizate nu sustinea legatura dintre stresul profesional si nivelul seric crescut al colesterolului, in timp ce fumatul era corelat cu stresul profesional sau, fapt important de subliniat, cu cerintele cele mai scazute la locul de munca (lower demands) si puterea mai scazuta de decizie (lower decision latitude) (98, 100, 101, 102, 134).

Vrem sa reamintim aici ca stresul este o reactie de raspuns comuna, de obicei, tuturor indivizilor. Oamenii si animalele s-au perfectionat de-a lungul timpului prin mecanisme interne care le permit sa-si maximizeze sansele de supravietuire. Din acest punct de vedere, un stresor" este orice situatie care reprezinta o amenintare, reala sau perceputa ca atare, pentru echilibrul organismului (66).

Pe de alta parte, exista o serie de situatii in viata individului care nu ameninta viata, dar induc o serie de reactii emotionale, subiective, mai mult sau mai putin constiente, cu repercusiuni asupra organismului.



Stresul poate influenta activitatea organelor interne, inducand modificari cardiosculare (cresterea tensiunii arteriale, a frecventei cardiace, a debitului cardiac) care pregatesc organismul pentru fuga sau atac" (66, 87).

Apar, de asemenea, reactii din partea sistemului digestiv, cu inhibarea tractului digestiv superior (stomac si duoden) si stimularea tractului digestiv inferior (sigmoid si rect) (66, 87).

S-au facut o serie de studii pentru a urmari diferentele in raspunsul la stres intre cele doua sexe si s-a constatat ca barbatii reactioneaza prin actirea sistemului nervos simpatic (cu tinta principala sistemul cardioscular si optimizarea performantelor fizice), actirea eficienta a sistemelor inhibitoare ale durerii si cresterea secretiei de cortizol, care reduce raspunsul imun si suprima inflamatia. Femeile, prin contrast, isi activeaza sistemul nervos vegetativ cu eliberarea crescuta de ocitocina si endorfine (87).

Se pare ca aceste mecanisme sunt labile si in conditiile stresului cronic", de zi cu zi, in lipsa evenimentelor amenintatoare de viata, si ar putea explica faptul ca barbatii sunt mai predispusi la moartea prin boli cardiosculare (IITA, CI), in timp ce femeile sufera de o gama larga de boli cu caracter functional (colon iriil, fibromialgie, cistite intcrstitiale) (74, 188, 189).





Numeroase studii efectuate in special in SUA si Suedia au aratat existenta unei corelatii pozitive intre stresul profesional si morbiditatea /mortalitatea prin boli cardiosculare (64, 98, 134), precum si intre stresul profesional si prelenta factorilor de risc cardioscular, in special a HTA (113), care este considerata principala veriga de \ajob strain la boala coronariana (190, 191, 192, 193). De asemenea, s-a corelat stresul profesional cu aparitia si intretinerea unor obiceiuri daunatoare de tipul fumatului, fapt regasit si in lucrarea de fata prin procentul mare de mecanici care fumeaza doar la locul de munca (64, 65, 98, 134), sau cu consumul de medicamente (194).

Noi am folosit pentru perceptia stresului un chestionar simplu, oferit de Indiana University, Bloomington, numit Health and Lifestyle Questionnaire. care elueaza stresul din punct de vedere subiectiv,reflectand incordarea prin munca si intensitatea cu care este resimtit stresul.

intrebarile adresate au fost de ordin general si nu s-au axat strict pe perceptia stresului la locul de munca, pentru a nu crea susceptibilitati; reamintim faptul ca mecanicii de locomoti sunt chestionati sumar, inainte de intrarea in fiecare cursa, cu privire la starea lor psihica, la oboseala resimtita in acel moment. De acele raspunsuri depinde daca vor pleca sau nu in cursa; astfel, recunoasterea faptului ca sunt obositi si/sau nemultumiti sau suprasolicitati ar putea pune in pericol, cel putin temporar, locul lor de munca.



De aceea, noi consideram ca raspunsurile la chestionarele cu perceptia stresului, desi intrebarile au fost generale si relativ simple, nu reflecta in totalitate realitatea acestor indivizi.

Mai aproape de ader consideram ca sunt indivizii grupului martor, care s-au declarat iritati" in proportie de 73% si au corelat acest sentiment cu locul de munca.

Daca vom a rezultatele asa cum le-am inregistrat prin chestionarele aplicate, obserm o diferenta semnificati intre cele doua grupuri, mecanicii de locomoti parand a fi mult mai echilibrati.

Ostilitatea este asociata cu incidenta bolilor coronariene in multe studii (90, 195), dar se cunosc putine lucruri cu privire la asocierea ei cu mortalitatea prin BCV la indivizii cu risc inalt. Un articol publicat in Circulation (82) se refera la asocierea ostilitatii cu mortalitatea cardiosculara in trialul MRFIT, participantii fiind urmariti pe o perioada de 16 ani.



Au fost codificate raspunsurile a 259 de barbati care au decedat printr-o boala cardiosculara pe parcursul urmaririi si au fost ate cu raspunsurile a 259 de barbati in viata; s-a gasit o corelatie poziti intre prezenta ostilitatii si mortalitatea prin BCV, deci ostilitatea poate fi considerata un FR pentru mortalitatea prin BCV la barbatii cu risc inalt. Interventiile pentru reducerea stresului si tehnicile de relaxare pot fi utile la acesti indivizi, alaturi de masurile de modificare a FR cardioscular.

Suportul social este un factor de risc cardioscular relativ recent acceptat, dar care pare sa aiba o relatie importanta cu CI, magnitudinea asocierii compa-randu-se, la ora actuala, cu cea a fumatului. Se presupune ca suportul social actioneaza ca un tampon" (buffer theory) intre individ si diversii stresori din mediu (28,90, 107).

In ceea ce priveste anxietatea si alte raspunsuri psihologice corelate cu locul de munca, s-au facut studii si in aceasta directie (196, 197, 198, 199); Landsbergis et al (120) au testat job strain-u\ pe 297 de barbati sanatosi cu rste cuprinse intre 30 si 60 de ani, recrutati de la opt intreprinderi din New York City.



Ei au facut o clasificare in functie de nivelul cerintelor de la locul de munca: lucratorii incadrati in munci active" (dupa modelul Karasek) aveau cel mai mare procent de tip comportamental A, atitudine poziti si implicare in ceea ce faceau; cei cu meserii cu solicitare minima (,,/ow strain" jobs) au raportat cea mai mica insatisfactie legata de locul de munca, dar si cel mai mic numar de anxiosi; cei cu meserii pasive" au obtinut, in schimb, un numar important de anxiosi si si-au exprimat nemultumirea pentru lipsa de control, iar cei cu locuri de munca solicitante (high strain") au obtinut cel mai mare numar de insatisfactii.

In ultimii 20 de ani, s-au acumulat multe do legate de faptul ca stresorii psihosociali legati de locul

de munca sunt factori de risc pentru HTA si alte boli cardiosculare. Acestia includ job strain-\x\ (o combinatie de cerinte crescute cu suprasolicitare psihica si control scazut 'job demands /job control), dezechilibrul efort / recompensa, programul de munca prelungit (numar mare de ore lucrate) si meseriile periculoase (74, 78).

De aceea, se considera tot mai importante metodele de cuantificare a stresorilor de la locul de munca si implementarea lor, precum si folosirea unor tehnici cat mai acurate de masurare a tensiunii arteriale (78, 117, 118, 119).



Prin prisma implicatiilor materiale ale stresului

de la locul de munca, societatea TSSA, uniune a lucratorilor din transport si turism, a intreprins un studiu amplu care se vrea un semnal de alarma al acestor probleme (**).

Se pare ca absenteismul din pricina stresului de la locul de munca a atins cote alarmante in sectorul public si circa 60% dintre organizatiile acestui sector citeaza stresul ca principala cauza a absentelor (concediilor de boala) pe termen lung. in anul 2003, costurile implicate de acest absenteism au ajuns la 567 de lire sterline per angajat (**). Tot aici se mentioneaza, din nou, ca stresul la locul de munca poate creste riscul de infarct miocardic acut si accident scular cerebral. Muncitorii expusi la stres cel putin 50% din viata lor profesionala au un risc cu 25% mai mare de a muri de infarct miocardic acut si cu 50% mai mare de a muri de un accident scular cerebral (**).

Cercetarile din lumea intreaga arata faptul ca muncitorii stresati pot suferi deteriorari ale sanatatii mintale cand se confrunta cu cerinte crescute, control scazut si reducerea suportului social.

Deci, se atrage atentia asupra faptului ca proasta organizare a locului de munca poate provoca BCV. Situatiile cele mai citate sunt orarul prelungit de munca, schimburile de noapte si retributiile mici (118, 119).



Acest studiu a aparut in momentul in care un spital britanic a fost tras la raspundere pe cai legale pentru ca nu a reusit sa-si protejeze medicii si asistentele de stresul profesional.

in editia din septembrie 2003 a publicatiei Hazards au aparut o serie de articole citate pentru a puncta impactul stresului profesional asupra individului:

1. proasta organizare a locului de munca poate provoca aparitia BCV; pe de alta parte, cerintele crescute si suportul scazut la locul de munca afecteaza sanatatea mintala a individului {mind blowing).(\66)

2. muncitorii cu meserii stresante au un risc de doua ori mai mare de a muri prin BCV {heart stopper) (78).

3. un studiu din Marea Britanie a aratat ca cei ce lucreaza cu sefi incorecti si nerezonabili au cresteri alarmante ale tensiunii arteriale (under pressure) (110).

4. stresul profesional de lunga durata (asa numitul stres cronic) este mai daunator decat imbatranirea cu 30 de ani sau cresterea in greutate cu peste 10 kilograme (113).



5. Muncitorii cu meserii marunte", lipsite de importanta si repetitive au sanse mai mari sa moara tineri (bored rigid) (188).

Deci, in ceea ce priveste stresul de la locul de munca, angajatorii ar trebui sa fie atenti la conditiile de lucru ale personalului si sa identifice toate sursele de stres pentru a le putea combate, pe cat posibil.

Cercetatorii ofera si o serie de solutii pentru un mai bun contact cu personalul si problemele sale:

1. Contactul precoce cu individul, in prima saptamana de concediu de boala din motive de stres.

2. Interventii medicale precoce, respectiv la doua saptamani trebuie analizata situatia si silit daca individul are sanse sa se recupereze prin forte proprii.

3. Calitatea interventiei medicale, oferita de un diagnostic corect si un tratament potrivit.

4. de reabilitare bine pus la punct.

5. Interventii terapeutice specifice, de tipul terapiei cognitive comportamentale, consiliere.

6. Optiuni flexibile de revenire la locul de munca.

7. Adaptarea si acomodarea la locul de munca.



Din punct de vedere istoric, Marea Britanie are unul dintre cele mai proaste recorduri in Europa in ceea ce priveste absenteismul si intoarcerea la locul de munca. TSSA doreste sa isi incurajeze membrii sa adopte cea mai buna politica in ceea ce priveste monitorizarea stresului pentru recunoasterea precoce a semnelor sale, monitorizarea absentelor din motive de stres profesional si adoptarea unor metode cat mai eficiente de organizare a muncii pentru a evita instalarea acestuia.

Tot Kivimaki et al. (78) au intreprins un studiu cu privire la justitia organizatorica", ajungand la concluzia ca felul in care sunt tratati lucratorii si relatiile interpcrsonale se coreleaza cu absenteismul din motive medicale.

Desigur ca in tara noastra exista prea putin interes in aceasta directie, iar pe de alta parte, o meserie cum este cea de mecanic de locomoti are putine sanse sa devina nestresanta" prin insasi natura ei. Stresul legat de responsabilitatea crescuta, de orarul de lucru, de cursele nocturne lungi si de programul de odihna necorespunzator prin calitate si cantitate nu pot fi influentate decat in mica masura sau prin metode care sunt ele insele daunatoare, de tipul consumului de somnifere.



De asemenea, mediul fizic, respectiv campurile magnetice pomenite, sunt apanajul meseriei de mecanic de locomoti si nu pot fi influentate in totalitate decat prin schimbarea locului de munca.

Reamintim aici ca exista reguli stricte in privinta orelor de odihna dintre curse (cel putin opt), in privinta consumului de alcool, a lorii tensiunii arteriale la plecarea in cursa si a starii psihice a mecanicului atunci cand se urca pe locomoti; desigur, aceasta din urma este un element nu numai subiectiv, dar si greu de cuantificat, atat in depou, cat si in cabinetul de medicina interna unde s-au facut masuratorile. Motive: pe de o parte, suspiciunea mecanicilor de locomoti in fata unor astfel de chestionare si ingrijorarea exprimata ca trebuie sa le semneze, pe de alta parte, insasi natura acestor chestionare care sunt evident subiective.

Au existat, de asemenea, un volum mare de munca si un numar mare de indivizi luati in studiu, astfel incat explicarea amanuntita pentru fiecare individ in parte a modalitatilor de raspuns nu a fost in totalitate posibila. Acest lucru se obser si din faptul ca raspunsurile nu au fost intotdeauna exacte.



Un argument in plus al faptului ca mecanicii de locomoti evita raspunsurile cu privire la consumul de alcool si la perceptia stresului, prin prisma faptului ca recunoasterea oboselii, de exemplu, le-ar putea afecta munca, este cazul unui mecanic de locomoti care a aspirat motorina, era dispneic si avea hemoptizie, dar nu s-a prezentat la medic pentru ca urma sa intre in cursa. La cabinetul medical al garii, inainte de intrarea in cursa, s-a constatat starea gra a mecanicului care a fost trimis de urgenta la spital. Nu intentionam sa oferim cu aceasta lucrare solutii privind organizarea locurilor de munca, ci vrem sa tragem un semnal de alarma cu privire la importanta factorilor de risc cardioscular si la faptul ca exista o cunoastere limitata a semnificatiei acestora. De asemenea, mai ales in cazul acelor grupe profesionale la care intervine si factorul stres, ar trebui intensificate eforturile nu numai de combatere a acestuia, dar si de modificare a stilului de viata al fiecarui individ. In fiecare an, bolile cardiosculare sunt in top in ceea ce priveste problemele de sanatate cu cele mai mari costuri. Universitatea Presbiteriana din Columbia ofera pe site-ul sau (***)o serie de statistici ale AHA (American Heart Association), foarte sugestive in ceea ce priveste impactul bolilor cardiosculare in SUA.



» Cel putin 60.800.000 de oameni din SUA sufera de o forma sau alta de BCV.

» O persoana din cinci sufera de o forma de BCV, incluzand:

o HTA - 50.000.000

o Boala coronariana - 12.400.000, respectiv

angina pectorala - 6.400.000 si infarct miocardic -

7.300.000 o AVC- 4.500.000

o Boala cardiaca congenitala - 1.000.000

o Insuficienta cardiaca congesti - 4.700.000

» Cardita reumatismala omoara peste 4000 de americani anual

» Aproape una din fiecare 2.5 morti este printr-o boala cardiosculara

» Din 1900, BCV au fost cauza numarul unu de

moarte, cu o singura exceptie- 1918.

» La fiecare 29 de secunde, in SUA are loc un eveniment coronarian acut, si la fiecare minut o persoana moare din aceasta cauza.

» BCV sunt cauza mai multor decese decat toate urmatoarele 6 cauze luate la un loc.



» Este un mit faptul ca BCV sunt apanajul sexului masculin - aceste boli omoara anual peste o jumatate de milion de femei.

» Circa o treime (34%) din mortile prin BCV apar prematur, adica peste rsta de 75 de ani.

» Costul total al BCV pentru anul 2001 a fost estimat la 298.2 milioane de dolari.

» AVC a ucis, in 1998,158.448 de oameni; in medie, la fiecare 53 de secunde are loc, in SUA, un AVC.

» AVC este cea mai importanta cauza de afectiune cronica, inlidanta, furnizand peste 50% dintre cazurile spitalizate pentru o suferinta neurologica.



Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai