mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Explorarea vaselor periferice (artere, capilare, vene si limfatice)

Explorarea vaselor periferice (artere, capilare, vene si limfatice)







Examenul clinic se efectueaza dupa tehnica obisnuita incepand cu inspectia tegumentelor si palparea pulsului arterial. Semnul clinic cel mai caracteristic este claudicatia interminenta. Examenul clinic sistematic si complet permite precizarea stadiului arteriopatiei obliterante (I, II, III sau IV). Palparea traiectului arterial permite edentierea posibila a nodulilor in caz
de periarterita nodoasa.
Tulburarile de sensibilitate sunt caracteristice mai ales pentru angioneuropatii.


Cuprins:

Explorarea circulaţiei arteriale

proba de poziţie (testul ischemiei cutanate m.ratschow)

Proba hiperemiei reactive.

înregistrarea volumului pulsului

înscrierea simultană a pulsului central

Termometria şi termografia cutanată

Proba cu histamină. - determinarea "pragului de claudicaţie"

Explorarea radiologică


Explorarea circulaţiei arteriale

sus sus
Auscultarea traiectelor se face mai ales pe locurile unde se plasează arterele. în cazul stenozelor arteriale sau a dilatărilor anevrismale apar


sufluri caracteristice.
Presiunea arterială se va urmări în toate cazurile, adesea la ambele
braţe (în clino, şi ortostatism).
Modificările de culoare ale tegumentelor, eventualele tulburări trofice ale unghiilor şi/sau tegumentelor sunt adesea manifestări de afecţiuni vasculare, motiv pentru care trebuie atent cercetate.
Efectuarea unor probe biologico-umorale; glicemia, lipidele, lipidogramă, colesterolul, trigliceridele, lipoproteinele, fibrinogenul, ASLO, proteina C. reactivă, coagulograma, trombelastograma, probe imunologice. în colagenoze se vor efectua tehnici pentru evidenţierea celulelor lupice etc. în unele sindroame Raynaud se va determina serotoninemia.

La persoanele tinere cu hipertensiune arterială cu valori mari - mai ales dacă nu cedează la tratamentul corect cu regim dietetic, hipotensoare, diuretice etc. - se vor efectua explorări enzimatice, biochimico-umorale de înaltă specialitate ca: angiotensina, norepinefrina, acidul vanil-mandelic, potasemia, potasuria, saralazina; explorări imunologice, explorări izotopice; ecografice; tomo-densitometrice (tomodensitometria computerizată, angiografii renale), etc. în funcţie de particularităţile fiecărui subiect în parte, toate în vederea descifrării etiopatogenezei afecţiunii şi în scopul final al aplicării celor mai eficiente (şi mai ieftine) mijloace terapeutice şi recuperatorii.

proba de poziţie (testul ischemiei cutanate m.ratschow)

sus sus
Tehnica: bolnavul se culcă în decubit dorsal şi stă liniştit în această
poziţie 30\', într-o cameră cu temperatură de confort, apoi îşi ridică membrele inferioare la vertical şi-şi roteşte picioarele din articulaţia tibio-tarsiană: 60 de rotaţii într-un minut, în timp ce un ajutor îl sprijină de gambe, după care se aşează în poziţie şezândă cu picioarele atârnate la marginea patului. în condiţii fiziologice subiectul poate executa această manoperă după care apare o uşoară paloare, iar venele se golesc de sânge. După revenirea la poziţia şezândâ, la 1-2", tegumentele recapătă culoarea obişnuită, iar după maximum 5" venele se umplu cu sânge ( timpul de umplere venoasă este deci maximum 5 secunde). în arteriopatiile obliterante bolnavul nu suportă această manoperă decât timp de câteva secunde din cauza durerilor sau a oboselii; tegumentele iau uneori o culoare marmorată în special pe plantă, care persistă o perioadă de timp, pulsul arterelor periferice nu se mai percepe sau se percepe foarte slab, iar revenirea la culoarea normală este tardivă, peste 6-8". Umplerea venelor este de asemenea tardivă (mai mare decât 5"). Pentru membrele superioare se poate face o probă similară.

Proba hiperemiei reactive.

sus sus
Tehnica: subiectul stă în clinostatism; face apoi o rotaţie a picioarelor după care se ridică în ortostatism. în condiţii fiziologice apare o hiperemie reactivă a membrelor inferioare cu durată de câteva secunde. în condiţii patologice hiperemia nu apare sau apare târziu (M. Ratschow). Hiperemia reactivă nu se produce la persoane cu arteriopatii simpatectomizate, deci la ele nu se efectuează această probă.

înregistrarea volumului pulsului

sus sus
înregistrarea volumului pulsului se poate obiectiviza prin oscilornetrie-oscilografie, reografie şi pletismografie fotoelectrică, care se efectuează bilateral şi apoi se compară valorile obţinute.
a). Oscilometria este tehnica prin care se determină amplitudinea pulsului arterial la arterele de calibru mijlociu ale membrelor.\' Indicele oscilometric este în relaţie cu debitul circulator, presiunea arterială, rezistenţa periferică şi elasticitatea vasculară. în condiţii fiziologice valorile sunt următoarele pentru membrele inferioare: în treimea inferioară a gambei 1-2 diviziuni, în cea superioară 3-4 diviziuni, în treimea inferioară a coapsei 5-6 diviziuni, iar în cea superioară 7-8 diviziuni.
în arteriopatiile obliterante ale arterelor de calibru mijlociu, oscilaţiile sunt scăzute sau chiar absente în raport cu gradul obliterării arteriale. Oscilometria funcţională şi oscilografia funcţională au o valoare practică mai mare. Prin aceste tehnici se efectuează oscilometria şi oscilografia în condiţii de repaus, după fumat, în condiţii de efort fizic, precum şi după expunerea la cald şi la rece. In leziunile predominant organice, efortul fizic şi expunerea la cald determină o uşoară creştere a oscilaţiilor, in leziunile predominant funcţionale efortul determină creşterea accentuată a oscilaţiilor (datorită eliberării de substanţe vasodilatatoare), expunerea la cald determină creşterea oscilaţiilor (până la dublul lor) prin lizarea spasmelor, iar expunerea la rece determină scăderea oscilaţiilor până la 25% din valoarea lor iniţială.

Os-ilomstria se poate efectua şi numai la haluce cu ajutorul unor captatoare. Scăderea oscilaţiilor după fumatul unei ţigarete este semnalul rolului negativ al fumatului de ţigări (respectiv al nicotinei) asupra arterelor şi constutuie un îndemn convingător pentru renunţarea la fumat.
b). Reografia. Explorează circulaţia sanguină la nivelul unui segment corporal. Metoda se bazează pe determinarea oscilaţiilor de conductibilitate electrică a ţesuturilor, corelate cu variaţiile volumului de sânge de la nivelul segmentului explorat (creşterea aportului de sânge determină o mai bună conductibilitate electrică a ţesuturilor).
Unda reografică - reograma - oferă relaţii privitoare la starea irigaţiei segmentului explorat. Datele obţinute pot fi cuantificate utilizându-se mai mulţi indici (indicele de perfuzie Kedrow, indicele vitezei medii de umplere Penknovich etc).
Metoda reografică permite studierea circulaţiei profunde cât şi a celei superficiale, a celei viscerale, cefalice, toracice, abdominale şi periferice. Prin reografie se poate preciza localizarea şi întinderea ocluziei; se poate aprecia starea circulaţiei colaterale. Metoda permite aprecierea elasticităţii vasculare. Nu se pot face aprecieri referitoare la presiunea şi viteza de perfuzie a zonei explorate. Prin tehnica reografică se poate obiectiva acţiunea diverselor substanţe vasoactive, mai ales după injectarea lor intraarterială.
c). Pletismografia fotoelectrică se foloseşte numai pentru extremităţi, este costisitoare şi nu a intrat în practică.

înscrierea simultană a pulsului central

sus sus
înscrierea simultană a pulsului central, a celui de o depărtare mijlocie de inimă şi a pulsului periferic urmată de analizarea lor comparativă. Modificările în starea anatomică şi funcţională a arterelor determină modificări reprezentative ale formei pulsului.

Termometria şi termografia cutanată

sus sus
Termometria şi termografia cutanată sunt valoroase pentru aprecierea calitativă a intensităţii curentului sanguin la nivelul pielii. Diferenţa de temperatură, între cele două porţiuni simetrice examinate, nu apare decât la scăderi de peste 30-40% a afluxului arterial. în condiţiuni fiziologice valorile temperaturii cutanate sunt egale, la segmente simetrice (diferenţele sunt de cel mult 0,5°C). La interpretarea valorilor diferite - faţă de zone simetrice - trebuie să excludem factorii locali extravasculari, inflamaţii locale etc. Se consideră patologice diferenţele de valori mai mari de 1°. Proba capătă un spor de valoare dacă se efectuează funcţional, adică după efort şi după expunerea la cald sau rece, precum şi după administrarea de substanţe farmacodinamice, când diferenţa de temperatură dintre segmentele simetrice creşte. Temperatura membrelor superioare este în condiţii fizioloqice mai mare cu 2-3° ca la cele inferioare, Termografia membrelor inferioare se foloseşte pentru cuantificarea stării circulaţiei arteriale a membrelor inferioare, oferind date valoroase asupra stării sistemului arterial, a permeabilităţii sale şi a posibilităţilor de suplinire mai ales după aplicarea unor măsuri recuperatorii medicamentoase sau după kinetoterapie.



Proba cu histamină. - determinarea "pragului de claudicaţie"

sus sus
Tehnica: se pune câte o picătură de histamină în mai multe locuri pe membrul de examinat şi se sacrifică locul unde s-a pus histamină. în condiţiunile unei circulaţii corespunzătoare se produce o hiperemie. în cazul unor obliterări sau obstrucţii arteriale totale, hiperemia nu mai apare. De la acest nivel poate fi necesară amputaţia membrului, deoarece circulaţia este compromisă.

Determinarea "pragului de claudicaţie" este un test de investigaţie care se foloseşte în arteriopatiile obliterante.

12. Metode mai rar folosite
Calorimetria simplă măsoară pierderea de căldură pentru 100 ml ţesut. Radiocirculografia, utilizează substanţe radioative ca: 51Kr, 131l pentru aprecierea circulaţiei locale. Determinarea debitului cardiac sistolic, normal 60-70 cm, în condiţii de efort creşte la 90-110 cm/min.), acesta scade treptat în insuficienţa cardiacă: qotientul debitului cardiac minut (redă modificările debitului în condiţii de travaliu - QVM); studiul presiunii de umplere a ventriculul stâng. Pentru explorarea arterelor coronare se poate efectua electrostimularea atrială dreaptă tranzitorie şi coronagrafia selectivă, (vezi mai sus)

13. Examenul biopsie. Biopsia vasculo-musculo-cutanată este uneori necesară pentru precizarea mai ales, a diagnosticului etiologic al arteriopatiei.

Explorarea radiologică

sus sus
Radiografia simplă, fără substanţe de contrast, poate evidenţia calcifieri ale vaselor^mai ales la aorta abdominală, dar şi la arterele membrelor.
Radiografia cu substanţă de contrast (arteriografia) reprezintă metoda cea mai sigură de confirmare sau de excludere a leziunilor organice vasculare, în sensul unei obliterări. Prin arteriografie se obţin detalii anatomice, iar uneori, până la un anumit grad şi în legătură cu circulaţia colaterală, fapt important pentru aprecierea prognosticului şi pentru indicaţia terapeutică (tratament chirurgical sau conservator). Arteriografiile se realizează injectând manual sau mai bine cu seringa automată de presiune, cantităţi mici 20-30 ml substanţă de constrast de concentraţie cât mai redusă, pentru a evita lezarea pereţilor arteriali. Se efectuează după nevoie: arteriografia femurală, axilară, vertebrală, carotidiană intracraniană sau la nivelul extracranian, a trunchiului celiac şi a mezentericei sau a altor artere individualizat după fiecare caz.
în laboratoarele moderne, arteriografiile se efectuează cu ajutorul angio-seriografiilor. Se pot efectua arteriografii supraselective şi/sau subselective, folosindu-se după necesităţi (şi posibilităţi) farmaco-angiografia (cu epinefrină sau angiotensină).

Pentru patologia vaselor cerebrale este de mare utilitate angiografia selectivă a carotidelor interne şi/sau a vertebralelor mai recent explorate şi prin metoda Doppler. Examenul fundului de ochi şi TACR (PAO). (Vezi Cap. III D. 2.)
Pentru patologia vasculară bronho-pulmonară se poate efectua arteriografia selectivă a arterelor bronşice.
Pentru patologia abdominală (în special vasculară) se pot efectua arteriografii selective ale arterelor viscerelor abdominale.
8. Investigaţia ultrasonică - Doppler. Examenul cu ultrasunet, bazat pe efectul Doppler, s-a impus, în ultimii ani, ca o metodă de rutină în
diagnosticul bolilor vasculare periferice. Metoda este neinvazivă, uşor de aplicat, nu necesită consum de materiale şi este fără pericol pentru bolnav.
Doppler a stabilit că viteza de deplasare a unui corp mobil este direct proporţională cu frecvenţa undei ultrasonice reflectată de pe acel corp. In cazul vaselor sanguine corpul mobil este format din elementele figurate ale sângelui, în primul rând hematiile.
Detectorul de ultrasunet este dotat cu un cap de emisie - recepţie, ce se aplică pe pielea bolnavului. Acesta emite unde ultrasonice continui şi recepţionează undele reflectate.

Până în prezent s-au construit numeroase aparate bazate pe efectul Doppler, cu frecvenţă de emisie diferită. Frecvenţa joasă (2-4 Mhz) explorează vasele situate profund şi frecvenţa înaltă (4-8 Mhz) explorează vasele superficiale.
Examenul cu ultrasunet Dopplei al sistemului arterial permite: apreciarea vitezei fluxului sanguin (înregistrare grafică); stabilirea direcţiei de scurgere a fluxului sanguin şi măsurarea presiuni» arteriale la diverse nivele ale membrelor.
Semnalele sonore şi morfologia curbelor obţinute prin explorarea sistemului arterial se deosebesc net de cele obţinute asupra sistemului venos. Intre diversele puncte de înregistrare arterială sau venoasă sunt puţine diferenţe. în mod normal, asupra arterelor se disting două zgomote: primul determinat de unda sistolică şi al doilea de unda de recul. în stenozele arteriale se aude un suflu puternic, sub formă de ţâşnitură de vapori. Intensitatea acestuia depinde de gradul stenozei arteriale. La nivelul arterei obliterate semnalele ultrasonice lipsesc. Adeseori când circulaţia colaterală este suficient de abundentă, umplerea arterei principale sub tromboză determină zgomote normale. Remarcăm faptul că examenul Doppler, înregistrează adeseori semnale pe artere ce nu se palpează.

Se poate efectua explorarea arterială Doppler şi în circulaţia cervicoencefalică (carotidele, vertebralele şi ramificaţiile lor).
După valoarea presiunii arteriale de sub obliterare, examenul ultrasonic permite aprecierea gradului de dezvoltare a circulaţiei colaterale, între valoarea presiunii arteriale de la braţe şi membrele inferioare se pot calcula o serie de indici ce oferă relaţii asupra gravităţii ischemiei. Aşa de exemplu, valoarea < 0,5 a raportului dintre presiunea arterială înregistrată la membrele inferioare bolnave, şi braţele sănătoase, presupune ischemie accentuată, probabil stenoze şi obliterări arteriale etajate.
Se remarcă o strânsă corelaţie între rezultatele examenului ultrasonic Doppler şi arteriografie.
Examenul arterelor prin sistemul Doppler are o valoare deosebită în chirurgia vasculară. întrucât poate fi repetat ori de câte ori dorim, fără pericolul unor accidente, serveşte la urmărirea permanentă a funcţionării grefelor vasculare.

Ecografia este capabilă să măsoare îngroşarea peretelui arterial ca urmare a aterosclerozei. Este superioară angiografiei, care evaluează numai lumenul arterial. Metoda este indicată cu deosebire la bolnavii poliarteriopaţi, cu\' unul sau mai mulţi factori de risc cardiovasculari (diabet, tabagism, hipercolesterolemie).
Eco-Doppler Duplex şi Dopplerul color permit, pe lângă estimarea gradului de stenoză la nivel arterial, depistarea localizării şi întinderii trombusului, cât şi a refluxului la nivelul circulaţiei venoase.
Rezonanţa magnetică permite măsurarea debitului vascular.
Debitmetria electromagnetică permite o mai bună evaluare a insuficienţei vasculare arteriale sau venoase.
Lasser-Doppler se indică pentru măsurarea debitului sanguin la nivelul microcirculaţiei ţesuturilor superficiale şi al pielii. Această metodă permite o mai bună cunoaştere a fiziopatologiei vasculare în sindromul Raynaud, precum şi urmărirea vitalităţii ţesutului grefat.
Explorarea izotopică a circulaţiei arteriale periferice
Se utilizează: 133Xe, 99mTc-MA, 99mTc-MSAU, 99mTc- albumină serică, 113mln- transferină. Principalele aplicaţii clinice sunt:
- urmărirea evoluţiei grefelor efectuate la nivelul vaselor mari;

- aprecierea gradului de perfuzie a pielii pentru stabilirea potenţialului de vindecare în : ulcerele ischemice, grefele cutanate, amputaţii ale membrelor;
- determinarea debitului arterial muscular în repaus şi efort, cu valoare prognostică în arteritele obliterante.
Explorarea cu radioizotopi se poate utiliza alături de tehnicile clasice de mare fineţe (metoda ultrasonică Doppler, pletismografia, arteriografia, fonoangiografia) pentru evaluări funcţionale ale circulaţiei periferice arteriale.
10. Viteza undei pulsatile reprezintă viteza cu care înaintează spre
periferie unda imprimată de sistola ventriculară. La tineri unde peretele
arterial seamănă cu un tub de cauciuc, prin elasticitatea sa mărită, viteza
undei pulsatile este de 600-800 cm/sec. Dacă unda se transmite mai repede,
adică se scurtează timpul, înseamnă că sistemul arterial este rigid (aşa
cum este cazul în ateroscleroză). Cu cât pulsaţiile sunt mai mari, cu atât
sistemul arterial respectiv este mai elastic apropiindu-se de acela al unui
tub de cauciuc. în ateroscleroză viteza undei pulsatile este mai mare: în
timp de o secundă se parcurge mai mult de 600-800 cm, iar rezistenţa
periferică (dată de metaarteriole) este mai mare, astfel încât raportul fiziologic
E (elasticitatea) , ..,. , . ;..:■-■, ^
--------------------------------------------------------------= 1 se modifica, scade sub 0,87 (la tineri
R (rezistenţa periferică măsurată în dine)
acest raport este cu ceva mai mare decât unitatea = 1,1 -1,2).


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor