mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Mersul pe jos, cea mai simpla, cea mai elementara si cea mai eficienta forma de miscare in recuperarea in boli cardiovasculare

Mersul pe jos, cea mai simpla, cea mai elementara si cea mai eficienta forma de miscare in recuperarea in boli cardiovasculare


Share





Mersul pe jos in doua perioade zilnice, ca dealtfel orice miscare, produce o antrenare a muschiului cardiac, o buna circulatie in arborele arterial si venos si in consecinta determina o buna perfuzie a organelor (viscerelor) si tesuturilor, previne obezitatea, diminua riscul aterosclerozei, amelioreaza respiratia si functia viscerelor abdominale (ficat, pancreas), in final creste capacitatea de prestatie si longevitatea. Locuitorii de la munte si dealuri fiind obligati de relieful local sa urce si sa coboare de mai multe ori pe zi, isi antreneaza zilnic aparatul cardioscular, ei se imbolnavesc mai rar de boli de inima ceea ce explica in mare parte si longevitatea lor mai mare.
Accentuam asupra efectului benefic al mersului pe jos pentru circulatia venoasa si in special pentru prevenirea ricelor membrelor inferioare. Datorita peretilor lor subtiri si extensibili, in venele membrelor inferioare se acumuleaza in conditiile vietii sedentare mari cantitati de sange, iar prin alterarea ulterioara, respectiv slabirea peretilor venosi, ricele se dezvolta cu usurinta.


Miscarea, mersul pe jos, alergarea - joggingul - mersul cu bicicleta, inotul, ajuta la o mai buna circulatie arteriala si la aspiratia sangelui din venele membrelor inferioare, iar prin aceasta se ajuta la buna functionare a ceea ce se numeste "inima periferica" ce asigura buna circulatie a sangelui din membrele inferioare.

Datorita faptului ca sistemul musculo-ligamentar si nervos formeaza o unitate functionala (sistemul neuro-locomotor), mersul are efecte pozitive si asupra sistemului nervos central. El solicita o buna coordonare din partea sistemului nervos central, a urechii interne si a ochiului, ceea ce obliga la perfectionarea continua a functiei acestora in timpul mersului.
Mersul pe jos influenteaza in mod considerabil si spiritul uman. in conditiile mersului solitar se produce o aderata purificare a spiritului mai ales daca sunt si conditii extrinseci favorabile. in ritmul lent si monoton al pasilor se produce adesea - cum afirma Arcadie Percek /78/ o clarificare a unor ganduri, sau o inspiratie se materializeaza. Exemplu marilor, ganditori, Thomas Jefferson, Kant, Al. Rosseti etc. dar si propriile obsertii, confirma din plin aceasta afirmatie. Goethe isi compunea poeziile in ritmul propriilor pasi.
Mersul a fost folosit inca de mult timp in scop terapeutic mai ales in boli psihice. in unele tari s-au creat societati si cluburi care promoveaza si sprijina miscarea autopedestra. S-au rezert si marcat de asemenea trasee pentru membrii acestor cluburi.
Nu de mica importanta este rolul afectiv al mersului pe jos.

Linistindu-se prin mers, omul devine mai bun, mai intelegator fata de nevoile, gesturile si gandurile altora, leaga mai usor prietenia cu alti "torasi de drum" si adesea prietenia lor este profunda si de durata contribuind prin discutii si la cresterea nivelului lor cultural.
Cate ore, sau ce distanta de mers sunt necesare zilnic? pana la ce rsta este indicat mersul pe jos?; cand si in ce ritm trebuie sa se mearga pe jos?; sunt intrebari care nu au primit un raspuns definitiv si unanim acceptat.
Euritmia are ca scop educarea prin miscare, intarea prin miscare, estetica gestului, bucuria miscarii.
Rezumand se poate raspunde in felul urmator: sunt necesare in medie o ora dimineata si doua ore dupa masa (Paul Carton), altii recomanda 1-2 ore sau ca distanta cel putin 8-l0 km zilnic, din care pe distanta de 2 km trebuie sa se alerge. Trebuie sa se mearga pe orice vreme si in orice anotimp cu respectarea protectiei vestimentare potrivite. Viteza de mers se recomanda sa fie de 4-5-6 km pe ora ceea ce insemneaza ca trebuie sa se mearga cat mai repede. Exercitiile de mers se pot efectua cu succes la orice rsta daca sunt adaptate persoanei respective.
In activitatea practica nu trebuie plecat de la scheme fixe si rigide, ci trebuie ca aspectul calitativ si cantitativ al mersului sa fie adaptat fiecarei persoane in parte, potrivit dorintelor si capacitatilor sale psihofizice. Important e sa se recunoasca rolul benefic al mersului- si sa se mearga zilnic, cat mai mult si cat mai repede.
Urcatul treptelor. Asa cum demonstra, printre altii, si reputatul cardiolog Manfred Keller, urcatul zilnic de 2-3 ori a cate etaje pare sa elimine orice risc cardioscular datorat sedentarismului. Prin urcare sunt angrenate importante mase musculare si lanturi cinetice provocandu-se astfel un rasunet organic profund. Se urca linistit, privind intotdeauna in sus, pasind cu 3/4 din talpa, eventual rotind usor palmele spre in fata: respirand comod si mai ales lasand corpul sa urce singur, in ritmul lui propriu.
Mersul in linie dreapta. Este o straveche tehnica ayurvedica, cunoscuta in Yoga Chikitsa sub numele de rekhangati. Se efectueaza cu tinuta dreapta a corpului, fiecare pas este in contact cu precedentul (calcai la degete). Se merge zilnic 3-5\' schimband directia la fiecare 20 de pasi. Dhirendra Branhmachary noteaza ca prin practica regulata se obtine calm, echilibrul fizic si psihomental, putere de concentrare, autocontrol si vointa.

Cura de teren se efectueaza in cadrul medicinei moderne ca un mijloc terapeutic de antrenare, reglare si adaptare. in aceasta cura se cuprind plimbari usoare pe teren plat sau usor accidentat fara sa apara senzatia de oboseala, iar durata ei creste in functie de particularitatile si in special de restantul morfofunctional al bolnavului respectiv. E bine sa se retina ca o persoana care merge pe un teren cu o viteza de 4,2 km pe ora cheltuieste 3,14 calorii pe kg corp si pe ora, iar daca ul se inclina cu 15% consumul caloric fi de 14,52. Aceasta semnifica necesitatea dozarii individuale a efortului dupa criterii medicale stiintifice, mai ales, pentru bolnavii cardiosculari.


Dansul, terapie prin miscare si ritm. Vechi ca si omul - obsert si la unele animale - (dansul de nunta al pasarilor, dansul albinelor, al pestilor, etc.) - dansul poate fi considerat ca o terapie prin miscare si ritm. El face parte din modurile primare de exprimare ale omului si dupa unii, exprima chiar conditia umana la anumite trepte ale dezvoltarii relatiilor sociale. in forme foarte diferite, dansul este prezent si insoteste pretutindeni omul, reprezentand implinirea vizibila a unei nevoi interne de miscare ritmica si de descarcare psihica (A. Percek - 78).
Inca din antichitate medicii au zut in dans nu numai o posibilitate de divertisment ci mai ales una de tratament. in Grecia antica dansul, dupa anumite ritmuri, era indicat in scopuri pe care astazi le numim kinetoterapie sau terapia ocupationala. Actualmente este indicat si se practica in anumite centre de recuperare functionala ca terapie de miscare cu scop calmant, tranchilizant si de derire, pe langa cel de mobilizare si tonifiere a formatiunilor rnusculo-ligamento-articulare care au ca urmare ameliorarea sau corectarea tulburarilor de locomotie.
Dansul poate fi indicat la orice rsta.
Dintre boli se indica la afectiunile aparatului locomotor, cardioscular si respirator, precum si in unele boli psihice.
Valoarea dansului consta nu numai in miscarea pe care o implica ci si in ritmul ce-l impune miscarii, prin aceasta facandu-se legatura intre miscare, bioritm si psihic, ale caror efecte benefice sunt acum cunoscute (Arcadie Percek - 78).
Autorii francezi au alcatuit un aderat ghid al cardiacului sportiv din care retinem:

- sporturile cu indicatii absolute: marsul si ciclismul;
- sporturi cu indicatii relative: alpinismul, canotajul, natatia, schiul, tenisul de masa si cel de camp;
- sporturi contraindicate: baschetul, rugbiul si schiul nautic.
Cele mentionate mai sus sunt labile pentru readaptarea BCV, inclusiv a celor ce au avut un infarct miocardic in antecedente, coronarienii si hipertensivii, ba chiar si pentru cardiaci operati inclusiv cei cu transt cardiac!
Insistand asupra rolului miscarii Tissot afirma: "miscarile sunt capabile sa inlocuiasca orice medicament, dar toate doctoriile nu sunt in stare sa inlocuiasca folosul miscarii". Miscarea trebuie sa fie insa dozata, astfel ca sa nu depaseasca posibilitatile subiectului 1121 s.a.
In Statele Unite ale Americii s-a reusit pentru prima data in lume in ultimii ani scaderea morbiditatii si mortalitatii prin boli cardiosculare ca urmare nu a introducerii unor medicamente deosebite, ci a schimbarii modului de viata privitor la miscare si obiceiuri alimentare.

Dupa numeroase campanii de informare, americanii - cu deosebire intelectualii - se alimenteaza mai putin in mod general si indeosebi consuma mai putine grasimi, cu deosebire grasimi animale saturate si in schimb se misca mai mult. Rezultatele acestui mod de viata aplicat intre 1963 si 1975 au fost: scaderea morbiditatii prin infarct miocardic cu 27% la persoane intre 35 si 54 de ani si scaderea cu 33% a accidentelor sculare cerebrale la persoanele intre 45 si 74 de ani. Aceste date au fost apoi confirmate si in Europa.
Automasajul (metoda Dr. Minai Zavergiu - 115). Este recomandat cu caldura de initiatorul sau cu sfatul de a se efectua generalizat (pe intreg corpul), total, si zilnic de doua sau trei ori, in scopul revitalizarii celulare si a intregului organism.
Se recomanda ca automasajul, care este de fapt masaj-frictiune, sa fie asociat cu gimnastica si cu o alimentatie rationala, ca mijlocul cel mai ieftin si cel mai usor pentru a pastra sau a recapata vitalitatea organismului.
Masajul zonei inimii. Se recomanda atat celor sanatosi cat si celor cu tulburari cardiace de diferite intensitati. Este indicat sa fie precedat de masarea toracelui.

Tehnica este urmatoarea: se aseaza pumnii ambelor maini cat mai aproape de axila in regiunea inimii unul langa altul.
Se maseaza apasat aceasta zona prin miscari alternative scurte si violente de sus in jos venind treptat spre stern si inapoi de aproximativ 50 de ori.
Masajul cardiac "ventuza" s-a raspandit recent dupa experienta de la San Francisco in stopul cardiac, fapt ce ne-a indemnat sa insistam asupra automasajului regiunii precardiace.Inviorarea inimii. Dupa terminarea exercitiilor de gimnastica se indica "inviorarea inimii" prin masarea regiunii inimii cu palma dreapta udata cu apa rece de la robinet. Se recomanda in jur de 50 masari, and grija ca la fiecare 10 masari sa se ude palma cu apa.





Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai