mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Forme particulare de infarct miocardic

Forme particulare de infarct miocardic







Aici consideram ca ar trebui inclus:
A. Infarctul miocardic produs in relatie de munca;
B. Infarctul miocardic la tineri;
C. Infarctul miocardic la femei.
I.A.3.a.1. Infarctul miocardic produs in relatie de munca
Dupa M. Audier si C. nciguerra - Marsilia /5/ se disting urmatoarele forme de infarct miocardic provocat de activitatea profesionala:
1. Infarctul miocardic in accidente de munca";
2. Infarct miocardic in bolile profesionale si
3. Infarct miocardic boala profesionala"
1. Infarctul miocardic accident de munca" cuprinde:
a. infarctul posttraumatic si
b. infarctul postelectrocutare.
a). Infarctul miocardic posttraumatic. Traumatismele in regiunea precardiaca pot realiza: comotie, contuzie si ruptura miocardului, angorul si infarctul miocardic. Aceste traumatisme pot surveni in conditii de razboi, ca urmare a unor accidente de munca sau fara legatura cu munca profesionala ori mai des ca accidente de circulatie. Mentionam ca se pot produce accidente cardiace si in traumatismul la distanta de inima (toracele lateral sau posterior). Legislatia tarii noastre considera ca accidente de munca agresiunile acute care s-au petrecut in timpul si din cauza activitatii profesionale.



Pentru a se considera ca accident de munca, la dosarul medicosocial al bolnavului, trebuie sa existe un Proces-Verbal de accident de munca semnat si de reprezentantul Inspectoratului judetean cu protectia muncii.
b). Infarctul miocardic prin electrocutare. Electrocutarea poate realiza fenomene clinice de infarct miocardic care pot apare imediat postaccident, dar - fapt deosebit de important - fenomenele clinice pot apare si la distanta dupa accidentul acut, la saptamani, luni, sau numai cand accidentatul isi
reia activitatea.
Ca mecanism patogenetic s-a incriminat un spasm prelungit coronarian sau leziuni trombozante ale arterelor coronariene similare cu cele ce se produc in leziunile prin electrocutarea membrelor inferioare, sau este vorba de actiuni necrozante directe asupra miocardului /5/.

In evolutia acestor cazuri starea anterioara a arterelor coronare si a miocardului are un rol foarte important.
2. Infarctul miocardic in bolile profesionale
Aici intra in discutie doua grupe de boli:
a. intoxicatia cu monoxid de carbon si
b, saturnismul.
a). Intoxicatia cu monoxid de carbon. Realitatea infarctului miocardic produs in conditii de intoxicare subacuta cu CO a fost dovedita de numeroase observatii efectuate de-a lungul timpului, incepand cu cea descrisa de Nagel citat inca in 1937 /5/. De atunci s-au adunat numeroase alte observatii clinice si anatomopatologice. Istoria clinica este simpla: dupa o expunere la CO s-a dezvoltat un sindrom clinic si ECG tipic pentru infarctul miocardic, iar la examenul necropsie s-au evidentiat veriile focare de necroza (cu sau fara tromboza coronariana) ori leziuni hemoragice. in unele cazuri s-a evidentiat si sindromul enzimatic pozitiv, intrunind in acest fel loul complet al infarctului miocardic.
Mecanismul patogenetic pare sa fie cunoscut in sensul ca CO ar interveni pe vasele coronariene anterior lezate aterosclerotic printr-un proces de tromboza facilitat, la randul sau, de hipercoagulabilitatea indusa de CO, la care se adauga tulburari vasomotorii realizandu-se, in final, fie tromboze, fie hemoragii vasculare trombozante IM.

b) Saturnismul
Este citat ca declansator de fenomene coronariene, care pot evolua
de la angina pana la infarct miocardic.
3. Infarctul miocardic boala profesionala"
Autorii care s-au ocupat cu aceasta problema M. Audier, C. nciguerra /5/, Lian C. lenski /37/s.a., recunosc ca problema este dificila si ideile care le promoveaza sunt criticabile. Dupa acesti autori sunt de retinut doua posibilitati de realizare a infarctului miocardic in cadrul unor boli profesionale si anume: socul emotiv izolat si efortul profesional anormal de intens. Privitor la prima posibilitate a socului emotional -respectiv a stessului negativ AŤ observatiile din ultimele decenii au dovedit cu prisosinta rolul sau in aparitia bolii coronariene si in special a infarctului miocardic acut. Jn Monografia Infarctul miocardic acut", A. Karassi /32/ a adunat observatii suficiente in sensul demonstrarii rolului factorilor stressanti -conform teoriei lui H. Selve - in aparitia si agravarea infarctului miocardic. Se considera ca socul emotiv - respectiv stressul negativ - asociat cu eforturi profesionale - fizice si/sau psihice-anormal de mari creeaza conditii pentru aparitia infarctului miocardic. Toti autorii sunt de acord ca efortul trebuie sa fie intens, brusc, violent, prelungit, neobisnuit, neasteptat, nou si profund incarcat emotiv pentru ca sa determine un infarct miocardic /5,37/ recunoscut ca determinat de acest efoiL.



Observatii de acest fel s-au facut la tinerii soldati intre 20-36 ani care au prezentat astfel de infarcte dupa exercitii militare dificile (French si Dock, citat de 5), sau exercitii sportive mari 1311.
La noi s-au evidentiat fenomene coronariene in trecut la plutasii de pe apa Bistritei, cand plutaritul manual impunea eforturi fizice extrem de grele si extinse in timp (I. Hatieganu). I. Stirbu si FI. Marin /59/ au descris modificari ECG la sportivii judocani supusi la supraeforturi de antrenament in cadrul sportului de performanta.
Mecanismul patogenetic al acestor modificari coronariene este greu de descifrat. Se acorda mare rol terenului vascular aterosclerotic in conditii de efort excesiv asociat cu un stress brusc si puternic cand se pot produce rupturi ale unei placi ateromatoase ori se produce o hemoragie parietala si/sau un spasm coronarian prelungit ce evolueaza cu fenomene anginoide.
In legislatia romaneasca pentru a se recunoaste ca si cauza invaliditatii boala profesionala se cere ca documentarul medico-social al bolnavului sa cuprinda pe langa documente din domeniul cardiologiei doua acte medicale de baza: biletul de iesire cu diagnosticul silit intr-o unitate sau sectie specializata in boli profesionale si confirmarea de catre Politia sanitara si medicina preventiva judeteana ca boala respectiva putea sa fie determinata de un element care se manipuleaza sau care apare in exces in timpul procesului de productie, cunoscut ca poate determina astfel de boli.
Nu se considera ca boala profesionala un infarct produs in conditiile unei activitati manuale obisnuite. Se recunoaste insa ca fac mai des infarct miocardic si cu evolutie mai severa, persoanele care efectueaza activitati cu eforturi profesionale fizice sau psihice mari, tot aceasta grupa de oameni dau mortalitatea cea mai mare: 34% in primul an dupa infarct (Petronela ntila - 62).





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor