mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Expertiza capacitatii de munca

Expertiza capacitatii de munca


Share





in eluarea capacitatii de munca se tine seama de ansamblul datelor clinice si complementare, de clasificarea functionala a cardiopatiilor lvulare, clasificare completata pentru fiecare clasa functionala cu determinarea obiecti a capacitatii de efort (bicicleta ergometrica sau covor rulant) si a consumului de oxigen.
Bolnavii din clasa I functionala isi pot exercita fara restrictii profesiunea cu exceptia acelora care depun activitati fizice grele (miner, forestier, incarcator de marfuri etc.) care, in masura posibilitatilor este bine sa li se schimbe locul de munca (L.M.) ori sa fie reorientati spre activitati ce necesita efort fizic mediu sau mic.
La subiectii din clasa a ll-a functionala reorientarea profesionala este adesea obligatorie daca schimbarea L.M. este inoperanta.
Bolnavilor din clasa a lll-a functionala care prezinta insuficienta cardiaca incipienta, li se acorda concedii medicale pana la obtinerea compensarii, concedii de odihna fractionate (de doua ori pe an). Sunt orientati spre activitati statice, cu eforturi fizice mici, eventual cu orar de munca redus (6 ore/zi) timp de 3 luni pe an calendaristic. La nevoie se poate efectua incadrarea temporara in inliditate (gradul III).



Persoanele din clasa a IV-a functionala, li se acorda de la caz la caz, concedii medicale, schimbarea locului de munca, orar de munca redus, pensionare temporara sau uneori chiar definiti. Decizia depinde de raspunsul la tratament (trecerea bolnavilor in clasa a lll-a sau a ll-a) si de tipul activitatii pe care calificarea profesionala si capacitatea lor de prestatie o permite.
Documentele medico-sociale de la cabinetul de expertiza medicala trebuie sa cuprinda datele clinice si paraclinice care au stat la baza silirii diagnosticului complet bazat pe urmatoarele examinari /23/:
- examenul clinic: anamneaza si examenul obiectiv;
- probe biochimico-umorale: V.S.H., examenul sumar de urina, gradul de anemie, hemoleucograma, probe de disproteinemie, ASLO, frotiul faringian, eventual hemoculturi, etc.
- examenul imagistic (radiologie, scintigrafic, echografic, tomografie computerizat) urmari morfologia inimii in ansamblu si a fiecarui segment in parte (atrii, ventricule), a dimensiunilor orificiilor lvulare, precum si eventualele semne de incarcare a circulatiei pulmonare (venocapilara si arteriala).
Examenul EKG, fonocardiografic si echocardiografic cu urmarirea ritmului cardiac si a semnelor de incarcare sau hipertrofie atriala ori ventriculara.
In cazurile in care se evidentiaza discordante intre acuzele clinice ale bolnavului si datele examinarilor paraclinice clasice se poate face apel la explorari hemodinamice ca: determinarea presiunii in capilarele pulmonare (medii), presiunea telediastolica ventriculara stanga si eventual se determina debitul cardiac. in cazurile in care sunt neconcordante clinico-radiologice se poate face fonocardiograma si/sau echografia eco. Doppler respectiv echotomografia si probe de efort.
Valvulopatiile mitrale. Pentru eluarea capacitatii de munca (CM) vin mai des in discutie bolnavii cu stenoza mitrala. Atata vreme cat ivulopatia este evoluti se pastra repaus relativ la pat si se vor aplica masurile de recuperare medicala corespunzatoare. Cand leziunea s-a silizat se relua activitatea profesionala. Intensitatea efortului pe care poate sa-l presteze bolnavul este in functie de gradul leziunii lvulare, situatia miocardului si gradul tulburarilor de hemodinamica pe care le realizeaza mai ales cele privitoare la hipertensiunea in artera pulmonara, respectiv clasa functionala in care este incadrat bolnavul respectiv.

In lipsa semnelor de hipertensiune pulmonara se pot presta activitati profesionale care solicita eforturi fizice de intensitate medie in conditii de confort fizic (termic si postural). In cazul in care aceste conditii nu pot fi respectate se indica schimbarea locului de munca. Se vor evita activitatile ce conditioneaza hipertensiunea intratoracica (ridicarea de greutati).
Prezenta semnelor de hipertensiune pulmonara, chiar in forma lor incipienta, impune limitarea capacitatii de prestatie a bolnavilor in sensul ca li se recomanda activitati care solicita doar eforturi mici sau sub medii in conditii de confort. in cazul in care locul de munca solicita eforturi fizice mari sau medii se indica schimbarea acestuia si realizarea concordantei dintre restantul morfofuntional (capacitatea de prestatie) si caracterul solicitarilor locului de munpa.In eluarea CM trebuie sa se considere si existenta posibila a infantilismului acestor bolnavi, verosimil atunci cand leziunea s-a constituit in copilarie si cand masa de sange circulanta redusa impiedica dezvoltarea normala a viscerelor si a organismului in ansamblu realizand nanismul mitral /11/. in aceste cazuri se acorda atentie deosebita orientarii lor profesionale in activitati ce solicita eforturi fizice mici in conditii ergonomice de activitate.

Prezenta semnelor clinice, radiologice, hemodinamice si electrocardiografice de hipertensiune pulmonara determina reducerea capacitatii de prestatie. Adesea schimbarea locului de munca (LM) este inoperanta de aceea se poate face propunerea pentru incadrarea in gradul III de inliditate si reducerea programului de activitate la 4 ore cu mentinerea aceluiasi loc de munca sau schimbarea sa dupa nevoie si posibilitati.In cazul bolnavilor cu decompensari evidente cardiace se impune limitarea eforturilor fizice si deci, incadrarea lor in inliditate (atat cat este necesar in gradul trei sau doi de inliditate).
Bolnavii cu leziuni lvulare extensive mitro-aortice au un prognostic ce mai sever, procesul evolutiv este mai extins si mai rezistent la tratament, ceea ce se rasfrange negativ asupra capacitatii lor de prestatie /13, 17/incadrandu-se in gradul doi sau trei de inliditate.
Bolnavilor cu stenoze mitrale complicate cu fibrilatie atriala, hemoptizii repetate (prin hipertensiune in arborele venos pulmonar, sau procese scularitice), celor care fac repetate bronchopneumopatii, edeme pulmonare etc, li se indica reducerea programului de activitate sau scoaterea din activitate cu acordarea de concedii medicale sau chiar incadrarea temporara in inliditate si continuarea procedurilor recuperatorii in conditii de repaus profesional total (se vor incadra deci in gradul doi de inliditate).



Posibilitatea interventiei chirurgicale pe lvule sau aplicarea lvulelor ori plastiilor fi luata in discutie la toti bolnavii cu stenoza mitrala 121, caz in care se acorda concediu medical, sau eventual se vor incadra temporar in inliditate in vederea efectuarii acestei interventii.
Bolnavii cu stenoza mitrala ce prezinta complicatii deosebit de grave cum ar fi: embolie cerebrala, insuficienta ventriculara dreapta, insuficienta respiratorie, endocardita bacteriana, tulburari de ritm si de conducere, insuficienta ventriculara stanga (in cazul leziunilor asociate:stenoza cu insuficienta mitrala), cei cu tromboembolism repetat /14/ sau cu hemosideroza pulmonara /19/, au capacitatea de munca pierduta si vor continua recuperarea in conditii de repaus profesional total fiind incadrati in gradul doi de inliditate, iar daca si-au pierdut pentru o perioada indelungata autoservirea, in gradul unu de inliditate.
Bolnavii cu leziuni lvulare aortice: se expertizeaza dupa aceeasi conduita practica ca si cei cu leziuni mitrale.

Ca elemente de prognostic sever pentru evolutia capacitatii de munca si pentru viata la bolnavii cu lvulopatii aortice se mentioneaza: edemul pulmonar, angorul, insuficienta cardiaca globala, perturbarile hemodinamice inregistrate prin cateterism, marirea inimii (evidentiata radiologie si ecografic), tulburari EKG (semne de ischemie, deviatii axiale stangi, cresterea indicelui Sokolov, intarzierea deflexiunii intrinseci) si etiologia bacteriana a insuficientei aortice /5/.
Leziunile aortice se constituie si se descopera ce mai tarziu decat cele mitrale, cu aproximativ 15-20 ani /17/, timp in care bolnavii sunt profesionalizati si au deja o oarecare vechime in activitate.
Valvulopatiile aortice au ca particularitate faptul ca se decompenseaza mai tarziu, dar atunci cand s-au decompensat ele sunt mai greu, sau deloc reversibile. De aici concluzia ca diagnosticul lor trebuie sa se puna in timp util pentru a se putea aplica proceduri de recuperare primara, prin mijloace medicale si socio-profesionale care sa intarzie cat mai mult decompensarea cardiosculara si deci incadrarea lor in inliditate.

Valvulopatiile pulmonare
La bolnavii cu stenoza arterei pulmonare, orificiul lvular pulmonar, prognosticul quo ad vitam" si quo ad laborem" este determinat de gradul stenozei, de evolutivitatea procesului stenozant, precum si de respectarea actiunilor terapeutice si recuperatorii medicale si socio-profesionale.
Bolnavii cu stenoze orificiale moderate (cu presiunea sistolica ventriculara dreapta sub 70 mm HG si in absenta simptomelor clinice) pot duce o viata acti cu indeplinirea unor sarcini profesionale cu solicitari medii fii Este necesar sa se respecte conditiile ergonomice de munca, adaptate la rsta bolnavului, deoarece s-a obsert ca treptat cu inaintarea in rsta, capacitatea de prestatie si de munca scade.
Bolnavii cu stenoze ce mai accentuate (cu presinea sistolica in ventriculul drept intre 70-l30 mm Hg) sunt capabili de activitati fizice cu solicitari moderate in tinerete. Cu inaintarea in rsta capacitatea lor de prestatie scade si nu mai pot efectua decat activitati care solicita eforturi fizice mici /7/. Este posibila si grefarea bacteriana, care necesita tratament cu antibiotice in conditii de repaus profesional total.

Formele particulare de stenoza a artei pulmonare care prezinta la nivelul trunchiului sau ramurilor arterei pulmoare, a uneia sau a mai multor portiuni stenozante, au prognostic mai sever /9/.
Bolnavii cu stenoze pulmonare stranse (cu presiunea sistolica ventriculara dreapta peste 130 mm HG), au capacitatea de prestatie accentuat redusa. Bolnavii nu pot efectua decat activitati ce solicita eforturi fizice mici, si aceasta un timp nu prea indelungat din cauza fenomenelor de decompensare. Ei necesita intermitent tratament recuperator medical, respectiv chirurgical in conditii de repaus profesional.In eluarea capacitatii de munca, fie ca este vorba de stenoze si/sau de insuficiente ivulare, trebuie sa se tina seama de raspunsul la tratamentul aplicat si debutul fenomenelor clinice: cu cat lvulopatia se instaleaza la o rsta mai tanara cu atat prognosticul quo ad laborem" este mai grav. in aceasta ultima situatie masurile recuperatorii trebuie sa fie mai energice. Valvularii mitrali care prezinta fenomene anginoide (in lipsa asocierii stenozei sau insuficientei aortice) indreptatesc sa punem diagnosticul de stenoza mitrala stransa /20/ si deci sa formulam un prognostic quo ad laborem" rezert. Bolnavul fi urmarit si ecografic.





Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai