mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Recuperarea bolnavilor cu hipertensiune arteriala

Recuperarea bolnavilor cu hipertensiune arteriala







Definitie, frecnta, invaliditate, diagnostic, clasificare etiologica.
Hipertensiunea arteriala (HTA) este definita prin cresterea de durata a valorilor tensionale sistolice si/sau diastolice peste 160 mmHg (21,1 kilopascali in s.i.) respectiv 95 mmHg (12,7 kilopascali) (la adult).
Poate fi de cauza cunoscuta (HTA secundara) sau necunoscuta (HTA esentiala, idiopatica", primara" - 38). in patogeneza dirselor forme intervine mai ales cresterea debitului cardiac (determinat frecnt de expansiunea volumului circulant) si/sau vasoconstructia arteriala exagerata (consecutiva indeosebi secretiei de renina si cresterii nilului seric de angiotensina, stimularii sistemului nervos simpatic vasoconstructor etc). HTA poate aa o simptomatologie mult timp estompata, de unde importanta masurarii de rutina a presiunii arteriale la toti pacientii. in stadiile avansate HTA se exprima clinic mai ales prin manifestarile viscerale - cerebrale, coronariene, renale etc. (de aceea diagnosticul complet al HTA include alaturi de precizarea etiologiei si aprecierea repercursiunilor viscerale, deci a stadiului evolutiv si a formei, evolutiei benigna sau maligna). Tratamentul HTA este cauzal - posibil insa numai la un numar redus de bolnavi si patogenetic, eficient la majoritatea pacientilor, daca este aplicat consecnt, pe o perioada practic nelimitata de timp (pe toata viata subiectului).



Domeniul normal al valorilor tensionale la adult 105-l40 mmHg pentru presiunea arteriala sistolica si 65-90 mmHg pentru cea diastolica, in conditii corecte de determinare, a fost silit de un comitet de experti OMS in baza unor statistici largi si are desigur un caracter orientativ (7,35, 36/.
Frecnta HTA in randul populatiei generale este de 10-l8%. Dupa unii cercetatori este de 13% intre femei si de 18% intre barbati. HTA este mai rara la copii (1-2%) si mai frecnta la categorii socio-profesionale instarite (pregatire medie sau superioara) - mai ales la varste peste 35-40 ani, cand creste la 20-25%. HTA constituie, dupa majoritatea statisticilor, prin complicatiile ei circulatorii, cea mai importanta cauza de morbiditate si mortalitate si reprezinta o importanta problema medicala si sociala ( Cap. II al Partii generale). Frecnta variatelor forme de hipertensiune este urmatoarea: hipertensiunea esentiala 89%; boala renala cronica 5%; boala renovasculara 4%, coarctatia aortei 1%; aldosteronism primar 0,5%; sindrom Cushing 0,2%; feocromociton 0,2%, (31, 52, 53, 53a, 53b, s.a.).

Date statistice asupra invaliditatii prin hipertensiunea arteriala esentiala (HTAE). in judetul Cluj se incadreaza anual in invaliditate ca urmare a HTAE un numar de invalizi ce reprezinta 34,20% din invaliditatea generala prin boli CV.
Studierea acestora ne arata ca 46% sunt barbati si 54% sunt femei, date care ne confirma ceea ce se cunoaste ca daca HTA este mai rara la femei, ea nu este mai putin agresiva decat la barbati, mai ales dupa varsta de 45 de ani. Datele noastre sunt apropiate de cele comunicate de OMS.
Referitor la gradele de invaliditate remarcam:
1,2% au fost incadrati in gradul I de invaliditate;
77,2% au fost incadrati in gradul II de invaliditate si
21,6% au fost incadrati in gradul III de invaliditate.
Cei incadrati in gradul I de invaliditate prezentau lipsa autoservirii ca urmare a unor accidente vasculare cerebrale cu hemiplegie.
Urmarind varsta aparitiei starii de invaliditate prin HTAE mentionam ca:

52,80% s-au invalidat intre 51-57 ani;
28,40% s-au invalidat intre 41-50 ani;
16,40% s-au invalidat intre 58-62 ani si
2,49% s-au invalidat intre 31-40 ani.
Nici un bolnav nu s-a invalidat inaintea implinirii varstei de 30 de ani si extrem de putini s-au invalidat inaintea varstei de 40 de ani desi HTAE a debutat in majoritatea cazurilor in jurul varstei de 30 de ani.
Pentru ambele sexe varsta maximei invalidari este intre 51 si 57 de ani, deci pentru bolnavii cu HTAE invalidarea se deplaseaza catre varste ceva mai ridicate.
Recuperarea bolnavilor cu HTAE este eficienta mai ales atunci cand se efectueaza ca recuperare primara.
Importanta care se acorda, atat la noi, cat si pe mondial HTA este atestata de faptul ca tema OMS pentru anul 1978 a fost: Atentie la tensiunea dumneavoastra", precum si de aparitia a o serie de lucrari monografice care s-au publicat la noi de V. V. Mihailescu /30/, A.Moga, M. Cucuianu, I. Orha, R. Vlaicu /31/, Eugen Turcu, Cezar Macarie, Dan-Dominic lonescu /49/, T.Moldovan si Stela Anghel /32/ s.a., Negoita C. (35), R. Vlaicu (52, 53a, 53b, s.a.).

Diagnosticul unei HTA include /35, 52, 53a, 53b/ s.a.:
- silirea existentei hipertensiunii arteriale;
- precizarea etiologiei (si entual a profilului patogenetic);
- stadializarea, respectiv inntarierea gradului de visceralizare si silirea formei evoluti: non-maligne (benigne"), sau maligne;
- instigarea in directia entualelor boli asociate patogenetic" (in HTA esentiala): ateroscleroza, diabetul zaharat, guta, obezitatea etc.
- se vor mentiona si asociatiile intamplatoare.
Criteriile dupa care valorile tensionale sunt considerate patologice au fost expuse anterior. Nu se poate vorbi de HTA decat daca valorile tensionale au fost gasite crescute la determinari repetate. Din acest punct de dere probleme mai deosebite de diagnostic le ridica reactiile hipertensi, HTA limita"\'1 si sindromul hiperkinetic cardiovascular.
Reactiile hipertensi sunt considerate cresterile temporare ale tensiunii arteriale la diferiti stimuli externi.

De HTA limita se vorbeste cand valorile sistolice sunt intre 140-l60 mmHg, iar cele diastolice intre 90-95 mmHg.
Sindromul hiperkinetic cardiovascular explicat printr-o hipersensibilitate a receptorilor betaadrenergici - apare, mai ales, la tineri si este caracterizat prin palpitatii, cresterea moderata a tensiunii arteriale, mai ales sistolice, tahicardia, suflu sistolic in zona ntriculara stanga, etc.
Fiecare dintre aceste trei situatii poate constitui in anumite circumstante debutul unei hipertensiuni de durata. Posibilitatea cronicizarii" este mai mare la persoanele cu antecedente eredocolaterale hipertensi, la cei cu diabet zaharat, obezitate, guta etc. Acesti bolnavi trebuie urmariti dinamic, dispensarizati (31, 53a, 53b).


- Descoperirea unei entuale cauze a HTA este deosebit de importanta pentru tratament. Caracteristicile principalelor forme de HTA secundare au fost descrise mai sus. Existenta unei HTA secundara este sugerata, mai ales, de: debutul sub 35 ani sau aparitia brusca peste 55 ani; prezenta anumitor boli: renourinare, meolice, ale colagenului, endocrine; abuzul de anumite medicamente

- Suflu arterial in cadranul abdominal supero-extern - ridica problema unei stenoze de artera renala.
- HTA paroxistica, insotita de paloare, transpiratii, poliurie -suspiciune de feocromocitom.
- Obezitate cu dispozitie particulara si rgeturi rosii violacee, orienteaza spre hipercortizolism.
- Pulsul femural absent sau diminuat sugereaza posibilitatea unei stenoze de istm aortic etc.
Un program minimal (screening") de instigatii complementare etiologice este necesar la orice pacient hipertensiv (examen sumar de urina, sediment urinar minutat, proteinurie pe 24 ore, urocultura, entual urografie, creatinina si azotul seric, ionograma serica si entual urinara, Astrup, examen radiologie al toracelui etc). in unele forme este necesar testul de supresie reninica /33/. Explorarea Echografica - respectiv Echo-Doppler este adesea necesara.
La bolnavii la care o HTA secundara este sugerata clinic sau prin examinarile minimale de mai sus se impune dirsificarea explorarilor paraclinice, in directia unei entuale HTA renale, endocrine, cardiovasculare etc.

- Evaluarea repercusiunilor viscerale ale HTA se face obisnuit prin explorari ale circulatiei cerebrale, retiniene (examen neurologic, aspectul fundului de ochi, tensiunea arterei centrale a retinei), cardiace (electrocardiograma /45, 50, 59/, examenul radiologie, echocardiograma -Doppier etc.) si renale (examen de urina, proteinurie cantitativa, sediment urinar minutat, creatinina si ureea in sange, clearance creatininic etc.). O buna parte din aceste examinari au - dupa cum s-a amintit - si o valoare etiologica.
- Asocierea frecnta a anumitor afectiuni cu HTA esentiala face utila efectuarea de rutina a glicemiei (entual cu provocare), lipidemiei, colesterolemiei si entual lipidogramei, uricemiei.
Clasificarea etiologica a HTA este redata in schema urmatoare /53/. HTA esentiala (primara-idiopatica) HTA secundara (in care se cuprinde):
- HTA renala: parenchimatoasa (glomerulonefrite acute si cronice, nefropatii interstitiale cronice, de exemplu pielonefrita cronica; rinichi polichistici, nefropatia diabetica, amiloidoza renala;

colagenoze cu participare renala, TBC renal, hidronefroza, unele tumori renale de exemplu: reninomul, nefrita de iradiere etc); obstructia renovasculara (stenoza de artera renala, tromboza sau embolia arterei renale etc).
- HTA endocrina: hiperfunctie corticosuprarenala (hiperaldosteronismul primar - sindromul si boala Conn, hipercortizolismul - sindromul si boala Cushing; unele sindroame adrenogenitale etc); feocromocitomul; hiperparatiroidismul; hipertiroidismul; mixedemul; acromegalia etc.
- HTA cardiovasculara: stenoza de istm aortic, insuficienta aortica, fistula arterio-noasa, bloc atriontricular complet, ateroscleroza a aortei si arterelor mari etc
- HTA din bolile neurologice: sindrom diencefalic, unele tumori cerebrale, traumatisme craniocerebrale, polimielita, encefalita etc.
- HTA din unele boli hematologice policitemia ra, poliglobulie etc.
- HTA postmedicamentoasa: dupa antiastmatice, preparate de gluco si mineralocorticoizi, anticonceptionale, preparate de tiroida etc.

Dupa caracterul smomanometric, HTA poate fi sistolico-diastolica (creste atat presiunea sistolica cat si cea diastolica. Aceste forme sunt cele mai frecnte si mai importante pentru practica: HTA esentiala, renala, endocrina etc.) sau sistolica-izolata (de elasticitate", prin diminuarea elasticitatii vasculare, de exemplu in ateroscleroza aortei; sau de debit", prin cresterea debitului cardiac, de exemplu in hipertiroidism, in blocul atriontricular, in insuficienta aortica, in sindromul hiperkinetic etc.
Etiologia HTA este cunoscuta la aproximativ 15-20% din bolnavi (HTA secundara"). La 80-85% din pacienti cauza HTA ramane insa necunoscuta in ciuda tuturor instigatiilor (HTA esentiala", idiopatica").





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor