mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


loading...
Ghid medical
Index » Boli
» Tusea

Tusea


Share



Tusea este o expiratie exploziva care realizeaza un mecanism de protectie prin curatarea arborelui traheobronsic de secretii si corpi straini. Totusi, cand este excesiva si suparatoare dene de asemenea unul dintre cele mai comune simptome pentru care este nevoie de atentie medicala. Aceasta din urma este necesara datorita disconfortului produs de tuse in sine, interferentei cu stilul de ata normal si pentru determinarea cauzelor tusei, in special frica de cancer si SIDA.
MECANISM Tusea poate fi voluntara sau reflexa. Ca reflex de aparare, are atat cai aferente, cat si cai eferente.

Calea aferenta include receptori in cadrul distributiei senzoriale a nerlor trigemen, glosofaringian, laringeal superior si vag. Calea eferenta include nervul laringeal recurent si neri spinali. Secventa tusei incepe cu un inspir profund urmat de inchiderea glotica, relaxarea diafragmei si contractia musculara pe o glota inchisa. Presiunea toracica marcat pozitiva rezultata duce la ingustarea traheei. O data glota deschisa, presiunea mare datorata diferentei dintre caile respiratorii si atmosfera, cuplata cu ingustarea traheala produce fluxuri rapide de aer prin trahee. Fortele de forfecare care se dezvolta ajuta la eliminarea mucusului si a materialelor straine.
ETIOLOGIE Ca mecanism de protectie impotriva materialelor nocive sau straine, tusea poate fi initiata de o varietate de stimuli aerieni iritanti, care patrund in arborele tranheobronsic prin inhalatie (fum, praf, abur) sau prin aspiratie (secretii din caile aeriene superioare, continut gastric, corpi straini). Cand tusea este produsa de iritarea prin secretiile cailor aeriene superioare (ca in hipersecretia postnazala) sau prin continutul gastric (ca in refluxul gastroesofagian), factorul initiator poate sa nu fie recunoscut ca atare si tusea poate sa persiste. In plus, expunerea prelungita la acesti factori iritanti poate initia inflamatia cailor aeriene, care declanseaza ea insasi tusea si sensibilizeaza caile aeriene fata de alti iritanti.
Orice anomalie care duce la inflamatia, constrictia, infiltrarea sau compresia cailor aeriene poate fi asociata cu tuse. Inflamatia rezulta, in general, din infectiile respiratorii, de la bronsita rala sau bacteriana pana la bronsiectazii. In cazul bronsitei rale, inflamatia cailor aeriene poate persista uneori mult timp dupa rezolutia simptomelor acute tipice, producand o tuse prelungita, ce persista saptamani. Infectia cu Pertussis este o alta cauza posibila a tusei persistente la adulti; totusi, diagnosticul este pus in general pe baze clinice ( modulul 154), confirmarea necesitand testarea serologica pentru anticorpi ce nu este intotdeauna posibila. Astmul, care este asociat cu inflamatia cailor aeriene tot atat cat si cu bronhoconstrictia potential reversibila, este o cauza frecventa de tuse. Desi in general datele clinice sugereaza ca tusea este secundara astmului, unii pacienti prezinta tuse in absenta wheezingului sau dispneei, aceasta facand diagnosticul mai dificil (astm atipic cu tuse). Un proces neoplazic ce infiltreaza peretii cailor aeriene, cum ar fi carcinomul bronhogen sau o tumora carcinoida este frecvent asociat cu tuse. Infiltratia granulomatoasa a cailor aeriene poate, de asemenea, produce tuse, ca in sarcoidoza endobronsica sau tuberculoza. Compresia cailor aeriene este produsa de mase extrinseci, cum ar fi nodulii limfatici, tumorile mediastinale si anevrismele aortice.
Exemplele de boli pulmonare parenchimatoase ce pot fi insotite de tuse sunt boala pulmonara interstitiala, pneumonia si abcesul pulmonar. Insuficienta cardiaca congestiva poate fi asociata cu tuse, probabil ca o consecinta a edemului interstitial cat si a celui peribronsic pulmonar. O tuse neproductiva complica utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) la 5-20% din pacientii tratati cu acesti agenti terapeutici. Tusea apare de obicei in prima saptamana dupa inceperea tratamentului, dar debutul ei poate fi intarziat pana la 6 luni. Desi mecanismul de producere nu este cunoscut cu certitudine, se presupune ca are legatura cu acumularea de bradikinina sau substanta P, amandoua fiind degradate de ECA.
O anamneza detaliata ofera frecvent cele mai valoroase indicii pentru etiologia tusei. intrebari importante sunt:
1. Tusea este acuta sau cronica?
2. La debutul ei, a fost asociata cu simptome sugestive de infectii respiratorii?
3. Este sezoniera sau asociata cu wheezing?
4. Este asociata cu simptome sugestive de hipersecretii post-nazale (rinoree, "dregeri ale glasului\" frecvente) sau reflux gastroesofagian (pirozis sau senzatie de regurgitare)?
5. Este asociata cu febra sau eliminare de sputa? Daca sputa este prezenta, ce caracteristici are?
6. Pacientul are boli asociate sau factori de risc pentru boala prezenti (de exemplu, fumatul, factori de risc pentru infectia cu rusul imunodeficientei umane, expunerea la mediu toxic)?
7. Pacientul este in tratament cu un inhibitor al ECA?
Examenul fizic general poate indica o alta cauza decat cea pulmonara a tusei, cum ar fi insuficienta cardiaca, neoplasmul primar nonpulmonar sau SIDA. Examinarea orofaringelui poate aduce do sugestive de hipersecretie postnazala, incluzand secretiile nazofaringiene, eritemul sau aspectul de "piatra de pavaj\" al mucoasei. Auscultatia pulmonara poate releva stridor inspirator (ce indica o boala a cailor aeriene superioare), ronhus sau wheezing expirator (ce indica o suferinta a cailor aeriene inferioare) sau raluri inspiratorii (sugestive pentru un proces ce intereseaza parenchimul pulmonar, cum ar fi o boala interstitiala pulmonara, pneumonia sau edemul pulmonar).
Radiografia toracica poate fi in mod particular de ajutor in sugerarea sau confirmarea cauzei tusii. Elemente importante relevate de radiografie sunt prezenta unei mase intratoracice, un infiltrat pulmonar parenchimatos localizat sau interstitial difuz ori alveolar. O imagine de "fagure de miere\" sau chistica poate indica existenta brosiectaziilor, in timp ce prezenta adenopatiei hilare bilaterale este sugestiva pentru sarcoidoza.
Explorarea functiei pulmonare ( modulul 250) este folositoare pentru edentierea anomaliilor functionale ce insotesc anumite boli asociate cu tusea. Masurarea debitelor expiratorii fortate poate indica o obstructie reversibila a cailor aeriene, caracteristica astmului. Cand se suspicioneaza astmul, dar debitele ventilatorii sunt normale, testele bronsice de provocare cu metacolina sau inhalarea de aer rece pot demonstra hiperreactitatea cailor aeriene la stimuli bronhoconstrictori. Masurarea volumelor pulmonare si a capacitatii de difuziune este utila in principal pentru edentierea unui tipar restrictiv, frecvent intalnit in orice boala pulmonara interstitiala difuza.
Daca tusea este productiva, examinarea macro si microscopica a sputei poate da informatii utile. Sputa purulenta sugereaza bronsita cronica, bronsiectazii, pneumonie sau abces pulmonar. Sange in sputa poate apare in aceleasi boli, dar prezenta sa ridica suspiciunea de tumora endobronsica. Coloratiile Gram si pentru bacili acid-alcoolo-rezistenti precum si culturile pot indica infectia cu un anumit agent patogen, iar examenul citologic al sputei poate pune diagnosticul de boala pulmonara maligna.
Explorari mai specializate sunt utilizate in anumite circumstante. Bronhoscopia cu fibre optice este procedeul de electie pentru zualizarea unei tumori endobronsice si recoltarea de probe histologice si citologice. Inspectarea mucoasei traheo-bronsice poate releva prezenta granuloamelor endobronsice, frecvent intalnite in sarcoidoza, iar biopsierea endobronsica a acestor leziuni sau transbronsica a interstitiului pulmonar poate confirma diagnosticul. De asemenea, prin inspectarea mucoasei cailor aeriene se poate observa aspectul caracteristic sarcomului endobronsic Kaposi la pacientii cu SIDA. Tomografia computerizata de inalta rezolutie (high resolution computer tomography - HRCT) poate confirma prezenta unei boli inter-stitiale si, uneori, poate sugera un diagnostic bazat pe un tipar al bolii. Este explorarea de electie pentru edentierea dilatarii cailor aeriene si confirmarea diagnosticului de bronsiectazii.

Tipareste Trimite prin email

Alte articole

  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai




 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor