mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » Boli
» Diagnosticul diferential al confuziei si comei

Diagnosticul diferential al confuziei si comei


Share





In majoritatea cazurilor, confuzia si coma sunt parte dintr-o problema medicala evidenta, cum ar fi ingestia cunoscuta de medicamente, hipoxia, accidentul vascular cerebral, traumatismul sau insuficienta renala sau hepatica. Atentia este concentrata in primul rand asupra bolii primare (de fond). O lista completa a tuturor bolilor care cauzeaza confuzie si coma nu ar fi de mare ajutor, pentru ca nu ar ajuta in diagnosticare. Sunt totusi folositoare cateva reguli generale.

Bolile care duc la coma brusca sau acuta sunt datorate ingestiei de medicamente sau unor leziuni catastrofice ale creierului - hemoragie, trauma, hipoxie sau rar ocluzie a arterei bazilare. Coma care apare subacut este in general legata de probleme medicale sau neurologice anterioare, incluzand edemul cerebral secundar care inconjoara o leziune preexistenta.




Diagnosticarea comei cere deci o anume familiarizare cu accidentele intracerebrale majore frecvente. Acestea sunt descrise in detaliu in modulul 366, dar pot fi rezumate astfel: (1) hemoragie talamica si la nivelul ganglionilor bazali (acuta, dar nu cu debut nstantaneu, voma, durere de cap, hemiplegie si semne oculare caracteristice), (2) hemoragie subarahnoidiana (debut instantaneu, durere de cap severa, rigiditatea gatului, voma, leziuni la al 3-lea sau al 6-lea nerv, pierderea tranzitorie a cunostintei sau coma brusca cu pozitie extensoare puternica), (3) hemoragie pontina (debut brusc, pupile ca varful de ac, pierderea miscarilor oculare reflexe si a raspunsului cornean, "pendulare\" oculara, hiperventilatie si transpiratie), (4) hemoragie cerebeloasa (cefalee occipitala, voma, pareza cu privire fixa si incapacitate de a sta in picioare) si (5) tromboza arteriala bazilara (prodrom neurologic sau tulburari de alarma, diplopie, disartrie, voma, miscari oculare si raspuns cornean anormale si pareza asimetrica a membrelor). Cel mai frecvent atac vascular cerebral, in special infarctul in teritoriul arterei cerebrale mijlocii, nu duce la coma acuta. Sindromul de hidrocefalie acuta care cauzeaza coma poate insoti multe accidentele intracraniene majore, indeosebi hemoragia subarahnoidiana. Dilatarea simetrica acuta a ambilor ventriculi laterali duce la cefalee si uneori voma urmate de ameteala, ce poate rapid evolua catre coma, cu posturarea extensoare a membrelor, semne Babinski bilaterale, pupile mici areactive si miscari verticale oculocefalice anormale.


Daca istoricul si examenul nu sunt tipice pentru nici un diagnostic neurologic si sunt excluse cauzele meolice sau medicamentoase, atunci informatiile obtinute prin TC sau RMN pot fi folosite asa cum sunt prezentate in elul 24-l. TC este utila in diagnosticul diferential si datorita preciziei si faptului ca este usor accesibila, diagnosticul pe care il faciliteaza este inregistrat in el. Asa cum a fost mentionat anterior, majoritatea cauzelor medicale ale comei sunt silite fara TC sau cu TC normal.

COMA POSTTRAUMATISM CRANIO-CEREBRAL
Comotia cerebrala este o forma frecventa a comei tranzitorii, care rezulta din torsionarea emisferelor in jurul jonctiunii mezencefal-diencefal cu o intrerupere scurta a functiei SRA. Coma persistenta dupa traumatismul cranio-cerebral prezinta probleme mai complexe si mai serioase (modulul 374). Cauzele principale sunt hemoragia subdurala sau epidurala, hemoragia cerebrala profunda, contuziile bilaterale frontotemporale si lezarea extinsa a substantei albe.


COMA CU LEZAREA ISCHEMICA-ANOXICA A CREIERULUI
Exista modificari generalizate si complexe la nivelul SNC in urma stopului cardiac sau dupa hipotensiunea profunda sau anoxie. Unele din acestea sunt fiziologice si sunt mediate de alterari ale functiei electrice si a neurotransmiterii si altele pot rezulta din eliberarea endogena de neurotoxine care, in cele din urma, conduc la moarte neuronala. Se diferentiaza cateva modele recunoscute clinic, care apar de obicei in forma pura, dar care pot coexista: (1) o coma profunda cu pastrarea functiei trunchiului cerebral care evolueaza spre stare vegetativa sau spre dementa, reflectand lezarea functiei neuronilor de-a lungul cortexului - trunchiului cerebral poate fi suprimata in primele ore, rivalizand astfel cu moartea cerebrala iar membrele pot fi fie flasce, fie prezinta o postura de extensie puternica sau contractii mioclonice; (2) sindroamele de slabiciune proximala bibrahiala sau paraparetica sau de orbire corticala, care sunt datorate infarcturilor bilaterale ale regiunilor cuprinse intre teritoriile marilor vase corticale prin scaderea fluxului sanguin (3) o stare amnezica Korsakoff care indica lnerabilitatea neuronilor cortexului hipocampic si, rar, (4) un sindrom cerebelos.



Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole


  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai