mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » Boli
» Simptome asociate febrei

Simptome asociate febrei







Conform asteptarilor, multe dintre simptomele asociate febrei, incluzand durerea dorsolombara, mialgiile generalizate, artralgiile, anorexia si somnolenta, pot fi reproduse prin infuzii de citokine purificate. Aceste simptome pot fi ameliorate de catre inhibitorii de ciclooxigenaza. Frisoanele, o senzatie de frig aparand in timpul majoritatii starilor febrile, fac parte din raspunsul sistemului nervos central (SNC) la "pragul\" de termoreglare, care cere mai multa caldura. Rigorul, un frison profund, cu piloerectie ("piele de gaina\"), asociat cu clantanitul dintilor si tremor ser este frecnt in infectiile bacteriene, infectiile cu rickettsii si cu protozoare si in gripa (dar nu si in alte infectii virale). Starile septice, infectiile sistemice ca leptospiroza, bruceloza, febra prin muscatura de sobolan, endocardita, malaria si starea septica intermitenta observata in abcese pot produce rigor, ca si limfoamele, leucemiile, carcinomul celular renal si hepa-tomul. Rigorul este, de asemenea, frecnt in febrele induse de medicamente. Transpiratia apare prin activarea mecanismelor de pierdere a caldurii, prin tratament antipiretic, prin atingerea noului "plafon termic\", sau prin eliminarea stimulului febril. Administrarea intermitenta de antipiretice poate exagera oscilatiile temperaturii, astfel determinand senzatie de frig, disconfort si epuizare. Reflexele hipotalamice declanseaza transpiratia, permitand disiparea rapida a caldurii prin evaporare.


Modificarile statusului mental si convulsiile sunt frecnte la cei foarte tineri si la cei foarte batrani si la pacientii cu dementa, insuficienta hepatica si insuficienta renala cronica. Progresia de la iriilitate la delir si la obnubilare franca dispare de obicei o data cu cedarea febrei.
Convulsiile apar tipic la sugarii si la copin febrili sub 5 ani, fiind frecnte in special la debutul unor boli febrile si la temperaturi mai inalte (> 40° C). Convulsiile febrile la copii nu sunt in mod obligatoriu un semn de boala cerebrala semnificativa, dar o afectiune a SNC trebuie exclusa in aceste cazuri. De asemenea, febra poate precipita atacurile convulsi la pacientii epileptici adulti.

Anamneza Stiinta si arta medicinei se imbina in diagnosticul unei boli febrile. in nici o alta situatie clinica, o anamneza meticuloasa nu este mai importanta. Atentie extrema trebuie acordata cronologiei simptomelor in relatie cu folosirea medicamentelor (incluzand medicamente ce au putut fi administrate fara prescriptia medicului) sau tratamente cum ar fi procedurile chirurgicale sau stomatologice. Este necesara evaluarea exacta a naturii oricarui material protetic si/sau imt. O anamneza ocupationala atenta trebuie sa includa expunerea la animale, gaze toxice, agenti infectiosi potentiali, posibili antigeni, sau contact cu alti indivizi febrili sau infectati acasa, la locul de munca sau la scoala. Un istoric al zonelor geografice in care pacientul a locuit si un istoric al calatoriilor trebuie sa includa deplasarile in timpul serviciului militar. Trebuie determinate obiceiuri neobisnuite, particularitati ale dietei (precum carne cruda sau "in sange\", peste crud, lapte sau branzeturi nepasteurizate) sau contactul cu animale de casa, trebuind silite si practicile si orientarea sexuala, inclusiv precautiile utilizate sau omise. Atentia trebuie indreptata spre utilizarea de tutun, marijuana, droguri intranoase sau alcool; traumatisme, muscaturi de animale, muscaturi de capusa sau alte insecte, transfuzii anterioare, imunizari, alergii medicamentoase sau hipersensibilitati. Un istoric familial atent trebuie sa cuprinda date despre membri ai familiei care au contractat tuberculoza, alte boli febrile sau infectioase, artrita sau boli de colagen, sau simptomatologie familiala neobisnuita, cum ar fi surditate, urticarie, febra si poliserozite, dureri osoase sau anemie. Originea etnica poate fi esentiala. De exemplu, negrii au un risc mai mare decat persoanele de alte rase de a prezenta hemoglobinopatii. Turcii, arabii, armenii si evreii au in special un risc mai mare de a aa febra familiala mediteraneana.





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole