mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Ghid medical
Index » Boli
» Edemul pulmonar noncardiogen

Edemul pulmonar noncardiogen


Share




O serie de situatii clinice sunt asociate cu edemul pulmonar instalat prin dezechilibrul dintre fortele Starling, altul decat cel determinat de cresterea primara a presiunii capilare pulmonare. Cu toate ca ne putem astepta ca presiunea oncotica diminuata a plasmei din starile cu hipoalbuminemie (de exemplu, boli hepatice severe, sindromul nefrotic, enteropatia cu pierdere de proteine), sa conduca la edem pulmonar, balanta fortelor in mod normal favorizeaza accentuat resorbtia, incat chiar si in aceste conditii este necesara de obicei o crestere a presiunii capilare inaintea aparitiei edemului interstitial. Cresterea negativitatii presiunii interstitiale a fost implicata in geneza edemului pulmonar unilateral, dupa evacuarea rapida a unui pneumotorax masiv. In aceasta situatie, modificarile pot fi evidente doar radiologie, dar pacientul prezinta ocazional dispnee, cu semne fizice obiective localizate la nivelul plamanului edematos. S-a sugerat ca presiunea intrapleurala negativa importanta ce apare in astmul sever poate fi asociata cu dezvoltarea edemului interstitial. Blocajul limfatic secundar bolilor inflamatorii si fibrozante sau limfangitei carcinomatoase poate determina edem interstitial. In asemenea situatii, ambele manifestari, clinice si radiologice, sunt dominate de cele ale bolii de baza.



Alte situatii caracterizate prin cresterea lichidului interstitial in plamani par a fi asociate de la inceput cu afectarea membranei alveolo-capilare. Orice agresiune toxica ce apare spontan sau este prezenta in mediu, incluzand infectii difuze pulmonare, aspiratia si socul (in particular cel datorat septicemiei si pancreatitei hemoragice si dupa bypass cardiopulmonar) este asociat cu edem pulmonar difuz, care in mod clar nu are o origine hemodinamica. -> Aceste situatii care pot conduce la sindromul de detresa respiratorie acuta a adultului sunt discutate in modulul 265.
Alte forme de edem pulmonar Exista trei forme de edem pulmonar care nu au fost clar legate de cresterea permeabilitatii, de fluxul limfatic inadecvat sau dezechilibrul fortelor Starling; din acest motiv, mecanismul lor precis nu este explicat. Supradoza de narcotice apare adeseori in antecedentele edemului pulmonar. Cu toate ca folosirea ilicita de heroina administrata parenteral este cea mai frecventa cauza, si supradozarea paren-terala si orala a preparatelor legale de morfina, metadona si dextropropoxifen a fost asociata cu edemul pulmonar. Explicatia de pana acum ca impuritatile injectate produc tulburarea nu mai este admisa. Dole disponibile sugereaza faptul ca exista alterari ale permeabilitatii membranei alveolare si capilare, mai degraba decat cresteri ale presiunii pulmonare capilare.
Expunerea la altitudine inalta in asociere cu eforturi fizice mari este recunoscuta ca un factor ce poate favoriza edemul pulmonar la cei neaclimatizati, chiar persoane sanatoase. Date recente arata ca nativii aclimatizati la altitudini inalte dezvolta si ei acest sindrom, atunci cand se reintorc la altitudini inalte dupa o scurta perioada petrecuta la altitudini joase. Sindromul este mult mai des intalnit la persoane sub 25 de ani. Mecanismul implicat in producerea edemului pulmonar la altitudini inalte ramane necunoscut, iar rezultatele studiilor efectuate sunt controversate, unele indicand constrictia venoasa pulmonara, altele constrictia arteriolara pulmonara, ca mecanism primar. Un rol al hipoxiei la altitudine inalta e sugerat de faptul ca pacientii raspund la administrarea de oxigen sau/si la reintoarcerea la altitudini mai joase. Hipoxia in sine nu altereaza permeabilitatea membranei alveolo-capilare. Prin urmare, cresterea debitului cardiac si a presiunii arteriale pulmonare in timpul efortului fizic, combinata cu constrictia arteriolara pulmonara hipoxica, care e mai accentuata la persoanele tinere, pot coexista, acesta fiind un exemplu de edem pulmonar prearteriolar, de presiune inalta.



Edemul pulmonar neurogen a fost descris la pacientii cu boli ale sistemului nervos central si fara disfunctie anterior cunoscuta a ventriculului stang. Cu toate ca cele mai multe do experimentale au implicat activitatea sistemului nervos simpatic, mecanismul prin care activitatea eferenta simpatica conduce la edem pulmonar e pura speculatie.

Se cunoaste faptul ca o descarcare adrenergica masiva conduce la vasocon-strictie periferica, cu cresterea presiunii sanguine si trimiterea sangelui in circulatia centrala. in plus, probabil apare si reducerea compliantei ventriculului stang, ambii factori servind la cresterea presiunii atriale stangi suficient de mult incat sa produca edem pulmonar prin mecanism hemodinamic. Unele do experimentale sugereaza faptul ca stimularea receptorilor adrenergici creste direct permeabilitatea capilara, dar acest efect e relatiminor aticu dezechilibrul fortelor Starling.



Tipareste Trimite prin email
















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2018 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole


  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai