mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


loading...
Ghid medical
Index » Boli
» Hemoptizia, tratament

Hemoptizia, tratament


Share



Hemoptizia este definita ca fiind expectorarea de sange din tractul respirator, riind de la striatii sanguinolente in sputa pana la eliminarea prin tuse a unei mari cantitati de sange (> 100 ml/24 h). Hemoptizia masi poate constitui o problema ce ameninta viata pacientului. Mari cantitati de sange pot umple caile aeriene si spatiile alveolare, tulburand serios schimburile gazoase si in acelasi timp constituind o cauza potentiala de sufocare. Expectorarea chiar si a unei cantitati mici de sange este un simptom alarmant, motiv pentru care uneori nu ne putem baza pe eluarea cantitati facuta de pacient. Hemoptizia poate fi semnul unei boli potential grave, ca de exemplu, carcinomul bronsic.

ETIOLOGIE
Deoarece sangele ce isi are originea in nazofaringe sau tractul gastrointestinal poate fi confundat cu cel provenind din tractul respirator inferior, este important sa verificam in primul rand daca sursa sangerarii nu este in nazofaringe sau tubul digestiv. Indicii ale originii gastrointes-tinale sunt culoarea rosu inchis si pH-ul acid al sangelui, in contrast cu aspectul tipic rosu deschis si pH-ul alcalin al aderatei hemoptizii.
Arterele bronsice, care apartin circulatiei sistemice de inalta presiune, isi au originea fie in aorta, fie in arterele intercostale si sunt sursa sangerarilor din bronsite sau bronsiectazii, precum si in cazul tumorilor endobronsice.
O clasificare etiologica a hemoptiziei se poate face in functie de locul de origine din plaman ( elul 33-l). Cel mai frecvent sangereaza caile aeriene, adica arborele traheobronsic, care poate fi afectat de inflamatii (bronsita acuta sau cronica, bronsiectazii) sau neoplasm (carcinom bronsic, carcinom endobronsic metastatic sau tumora carcinoida bronsica). Sangele provenind din parenchimul pulmonar isi poate avea originea fie intr-o sursa localizata, cum ar fi o infectie (pneumonie, abces pulmonar, tuberculoza), fie intr-un proces difuz ce afecteaza tot parenchimul (coagulopatii sau proces auto imun, cum ar fi sindromul Goodpasture). Tulburarile ce afecteaza in primul rand scularizatia pulmonara includ boala embolica pulmonara si acele stari asociate cu presiuni capilare si venoase pulmonare ridicate, cum ar fi stenoza mitrala sau insuficienta ventriculara stanga.

Desi frecventa relati a diferitelor etiologii ale hemoptiziei riaza de la un grup de studiu la altul, studii mai recente indica faptul ca bronsita si carcinomul bronsic sunt cele mai des intalnite cauze. In ciuda scaderii frecventei tuberculozei si bronsiectaziilor in grupele de studiu recente ativ cu cele mai vechi, aceste doua boli inca reprezinta cele mai des intalnite cauze de hemoptizie masi in unele grape. Chiar si dupa investigatii aprofundate, o proportie cuantificabila din pacienti (pana la 30% in unele grupe) nu are o etiologie clara a hemoptiziei. Despre acesti pacienti se afirma ca au o hemoptizie idiopatica sau criptogenica si probabil responsabila pentru aceasta sangerare este o suferinta parenchimatoasa sau a cailor aeriene in stadiu incipient.

Anamneza este foarte loroasa. Hemoptizia descrisa ca striuri sanguinolente in sputa purulenta sau mucopurulenta sugereaza frecvent bronsita. Eliminarea cronica de sputa cu o modificare recenta a cantitatii sau aspectului indica o acutizare a bronsitei cronice. Febra sau frisoanele insotind eliminarea de sputa purulenta cu striatii sanguine sugereaza pneumonie, in timp ce un miros putrid al sputei indica un posibil abces pulmonar. Cand eliminarea de sputa a fost cronica si mare cantitativ, diagnosticul de bronsiectazie trebuie luat in consideratie, desi lipsa expectoratiei cronice nu il exclude in mod necesar (este vorba de asa-zisa bronsiectazie uscata). Hemoptizia ce urmeaza instalarii acute a unei dureri toracice de tip pleuretic si dispneei este sugesti pentru embolie pulmonara.
Trebuie cautate afectiuni in antecedente sau coexistene, cum ar fi o suferinta renala (intalnita in sindromul Goodpasture sau granulomatoza Wegener), lupusul eritematos (cu hemoragie pulmonara asociata, datorata pneumonitei lupice) sau un proces neoplazic anterior (cancer pulmonar recurent sau metastaze endobronsice ale unei tumori primare nonpulmonare). La un pacient cu SIDA, sarcomul Kaposi endobronsic sau parenchi-matos pulmonar ar trebui luat in considerare. De asemenea, trebuie cercetata existenta factorilor de risc pentru carcinom bronsic, in mod special fumatul si expunerea la azbest. Pacientii trebuie chestionati asupra unor sangerari anterioare, tratamentului anticoagulant in desfasurare sau utilizarii unor medicamente ce pot induce trombocitopenia.
Examenul fizic poate de asemenea aduce indicii folositoare pentru diagnostic. De exemplu, auscultatia pulmonara poate evidentia frecatura pleurala (in embolia pulmonara), raluri localizate sau difuze (sangerare parenchimatoasa sau proces parenchimatos de fond asociat cu sangerare), obstructia cailor aeriene (bronsita cronica) sau ronhus, insotit sau nu de wheezing si raluri (in bronsiectazii). La examinarea aparatului cardioscular se poate descoperi hipertensiune arteriala pulmonara, stenoza mitrala sau insuficienta cardiaca. Sarcomul Kaposi, malformatii arteriovenoase din boala Osler-Rendu-Weber sau leziuni sugestive de lupus eritematos sistemic pot fi descoperite la examinarea tegumentelor. Eluarea diagnostica a hemoptiziei incepe radiografia toracica care poate evidentia prezenta unor leziuni tumorale, a unor semne sugestive pentru bronsiectazii (reprezentand fie o sangerare focala sau difuza, fie o arie focala de pneumonie). Eluarea diagnostica initiala suplimentara include atat efectuarea hemogramei, a timpilor de coagulare, cat si eluarea functiei renale cu analiza urinii si masurarea nivelurilor de uree si creatinina in sange. Cand sputa este prezenta, sunt indicate coloratiile Gram si pentru bacili acid-alcoolo-rezistenti (precum si culturile corespunzatoare). Bron-hoscopia fibrooptica este utila in mod special pentru localizarea sursei sangeram si pentru vizualizarea leziunilor endobronsice. Atunci cand sangerarea este masi, bronhoscopia rigida este adesea preferata celei fibrooptice datorita controlului mai bun al cailor aeriene si a capacitatii mai mari de aspirare. La pacientii cu suspiciune de bronsiectazie, HRCT este acum procedeul diagnostic de electie, care a inlocuit bronhografia.
Un algoritm diagnostic de eluare a hemoptiziei care nu este masi este prezentat in ura 33-2.

TRATAMENT
Ritmul sangerarii si efectul sau asupra schimburilor de gaze impun urgenta in tratament. Cand sangerarea este limitata la cate striuri sanguinolente in sputa sau cantitati mici de sange pur, schimbul de gaze este de obicei prezert; silirea unui diagnostic este prioritara. Cand hemoptizia este masi, in primul rand trebui sa mentinem schimbul de gaze adect, sa prevenim scurgerea sangelui in zonele neafectate ale plamanului si sa evitam asfixia. Sangerarea poate fi incetinita prin repaus la pat si suprimarea partiala a tusei. Daca originea sangerarii este cunoscuta si este limitata la un singur plaman, acesta trebuie sa se gaseasca in pozitie decli, astfel incat sangele sa nu fie aspirat in plamanul neafectat.In sangerarea abundenta, pot fi necesare intubatia endo-traheala si ventilatia mecanica pentru a controla caile aeriene si a mentine schimburile gazoase in limite normale. La pacientii cu pericol de inundare a plamanului neafectat in ciuda unei pozitionari corecte, izolarea una de alta a bronhiilor principale dreapta si stanga poate fi realizata cu ajutorul unor tuburi endotraheale speciale cu doua canale. O alta optiune consta in introducerea unui cateter cu balon prin vizualizare directa bronhoscopica si umflarea acestuia pentru a obstrua bronhia ce duce la sursa sangerarii. Aceasta tehnica nu numai ca previne aspirarea sangelui in zonele neafectate, dar poate asigura si tamponarea sursei sangerarii si astfel oprirea acesteia.
Alte tehnici disponibile pentru controlul unei sangerari semnificative sunt fototerapia laser, embolizarea terapeutica si rezectia chirurgicala a zonei de plaman afectata. in cazul sangerarii dintr-o tumora endobronsica laserul neodymium: yttrium-aluininiuin-garnet (Nd:YAG) poate realiza in mod frecvent cel putin o hemostaza temporara prin coagulare la locul sangerarii.

Embolizarea terapeutica presupune o procedura arteriografica prin care sul aflat proximal de locul sangerarii este canulat si se injecteaza un material de tip Gelfoam pentru obstruarea sului sangerand. Rezectia chirurgicala este o optiune terapeutica fie in tratarea de urgenta a unei hemoptizii ce ameninta viata pacientului si care nu a raspuns la alte masuri, fie in rezolrea electi, dar definiti a unei boli localizate, cauza a unor sangerari repetate.

Tipareste Trimite prin email

Alte articole

  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai






 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor