mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » Boli
» Tulburari ale somnului si starii de veghe

Tulburari ale somnului si starii de veghe


Share





O clasificare internationala a tulburarilor de somn (tabelul 27-l) imparte aceste afectiuni in 3 grupuri majore: dissomnii, parasomnii si tulburari de somn medico-psihiatrice. O descriere detaliata a fiecareia dintre aceste tulburari poate fi gasita in publicatia Asociatiei americane a tulburarilor somnului.
-----------------Abordarea pacientului -----------------
Cu o tulburare de somn Pacientii pot solicita ajutorul medicului pentru: (1) incapacitate cronica sau acuta de a dormi adecvat noaptea; (2) oboseala cronica, toropeala sau o stare de oboseala in cursul zilei; (3) manifestari de comportament asociate cu somnul in sine. intreruperea sau tulburarea somnului de noapte este direct legata de reducerea starii vigile si de tulburari ale performantei psihomotorii si cogniti in timpul zilei, ceea ce constituie o preocupare serioasa pentru pacient in cele mai multe cazuri. elul 27-2 subliniaza cele mai frecnte stari patologice intalnite in evaluarea unui pacient cu acuze de somnolenta excesiva diurna.



O examinare atenta a istoricului este esentiala in evaluarea pacientului cu tulburari de somn. In particular, durata, consistenta si seritatea tulburarii sunt importante corelandu-se cu estimarea pacientului - in caz de insomnie - in ceea ce priste efectul privarii de somn asupra functiilor starii de ghe ulterioare. Informatiile obtinute de la un prieten sau membru al familiei pot fi extrem de folositoare in evaluarea seritatii tulburarii in timpul zilei, cu atat mai mult cu cat unii pacienti relateaza jena cauzata de sforaitul puternic sau atipirea la volan in timpul sofatului.
Completarea retrospectiva, de catre medic si pacient, a somnolentei induse medicamentos in ciclul cotidian munca-somn in ordine cronologica inrsa, poate ajuta medicul sa inteleaga mai bine natura tulburarii. Orele de lucru trebuie specificate in fiecare zi. Folosirea medicamentelor si a alcoolului, inclusiv a cofeinei si a hipnoticelor trebuie notate zilnic. Aceste evidente notate zilnic trebuie ate cu un orar prospectiv al activitatilor somn-munca-medicamente (incluzand atipirile zilnice si trezirile in cursul noptii) ale pacientului pentru cel putin 2 saptamani. Perioadele de somn trebuie reprezentate grafic pentru a facilita recunoasterea tulburarilor de somn circadiane, cum ar fi sindromul fazei de somn intarziat ( mai jos).
Evaluarea de laborator a masurarilor obiecti de somn este necesara pentru diagnosticul afectiunilor specifice cum ar fi narcolepsia si apneea de somn si poate fi utila de asemenea si in alte conditii. In plus fata de cele trei variabile electrofiziologice utilizate pentru a defini starile de somn si stadiile acestuia, polisomnograma clinica standard include masurarea respiratiei (efortul respirator, fluxul aerian si saturatia in oxigen), EMG tibiala anterioara si ECG. Evaluarea tumescentei peniene in timpul somnului nocturn poate fi de asemenea folosita pentru a ajuta sa se determine daca etiologia disfunctiei erectile a pacientului este psihogenica sau organica ( modulul 51).

CONSECINTELE DIURNE ALE TULBURARILOR
DE SOMN in timp ce suferinta determinata de intreruperea somnului nocturn poate fi cel mai pronuntat simptom pentru pacientii cu tulburari de somn, in special aceia cu insomnie, impactul acestei intreruperi a somnului asupra functiei zilnice este cel mai important aspect pentru perspectile clinice si de sanatate publica. Accidentele rutiere asociate cu somnolenta, de exemplu, constituie un important risc pentru sanatatea pacientului cu somn intrerupt.
Afectarea zilnica datorata pierderii somnului poate fi dificil de cuantificat in contextul clinic datorita catorva moti. In primul rand, somnolenta nu este in mod obligatoriu proportionala cu deprivarea de somn evaluata subiectiv. in apneea de somn obstructiva, de exemplu, intreruperile scurte repetate ale somnului asociate cu reluarea respiratiei la sfarsitul episoadelor apneice determina afectarea semnificativa a starii de ghe, in ciuda faptului ca pacientul poate fi inconstient de fragmentarea somnului. in al doilea rand, descrierile subiecti ale afectarii starii de ghe variaza de la pacient la pacient. Pacientii se pot autodescrie ca "somnorosi\", "obositi\" sau "istoviti\" si pot aa o definitie clara a acestor termeni, in timp ce altii pot folosi aceeasi termeni pentru a descrie o conditie complet diferita. in al treilea rand, somnolenta, in special cand este profunda, poate afecta judecata intr-o maniera asemanatoare alcoolului, astfel incat constientizarea subiectiva a conditiei si a alterarilor cogniti si motorii este redusa. in sfarsit, pacientii pot fi reticenti in a admite ca somnolenta este o problema, atat pentru ca ei sunt in general inconstienti de ceea ce constituie starea normala de atentie, cat si pentru ca somnolenta este in general privita peiorativ, atribuita cel mai adesea unui deficit in motivatie si mai putin unei nevoi fiziologice neadecvat satisfacute.In evaluarea somnolentei in context clinic, intrebarile specifice despre aparitia episoadelor de somn in timpul orelor normale de trezire, atat intentionale cat si neintentionale, pot anula contradictiile caracterizarilor subiecti si vor furniza simultan un indiciu asupra impactului adrs al somnolentei asupra activitatii zilnice. Ariile specifice de discutie includ aparitia episoadelor de somn inadecvat in timpul sofatului sau in alte conditii asociate cu siguranta, somnolenta in timpul muncii sau la scoala (si relatia dintre somnolenta si performantele de munca si scolare) si efectul somnolentei asupra vietii sociale si de familie. Evidenta unei afectari zilnice semnificati (in special in asociere cu diagnosticul de tulburare primara de somn, cum ar fi narcolepsia sau apneea de somn) ridica problema responsabilitatii medicului de a anunta autoritatile de circulatie asupra riscului crescut de accidente rutiere asociate somnolentei. Ca si in cazul epilepsiei, cerintele legale variaza de la stat la stat si existenta precedentelor legale nu furnizeaza in mod tipic o interpretare consistenta a balantei dintre responsabilitatea medicului si dreptul pacientului la secret. Cel putin, medicul trebuie sa orienteze discutia cu pacientul spre riscul crescut de a conduce un hicul si sa recomande ca sofatul sa fie suspendat pana cand se instituie tratamentul de succes.


Diferentierea somnolentei de oboseala poate fi dificila, in special datorita utilizarii imprecise a acestor termeni de catre pacienti in descrierea simptomelor subiecti. Distinctia poate fi utila in diferentierea pacientilor cu acuze de oboseala sau istovire in situatia unor afectiuni cum ar fi fibromialgia, sindromul de oboseala cronica ( modulul 384) sau a deficitelor endocrine, cum ar fi hipotiroidismul sau boala Addison. in timp ce pacientii cu aceste afectiuni pot distinge in mod caracteristic simptomele lor din timpul zilei de somnolenta ce apare odata cu deprivarea de somn, pot sa apara suprapuneri substantiale. Aceasta este in mod special adevarata cand afectiunea primara determina de asemenea intreruperea cronica a somnului (de ex., apneea nocturna din hipotiroidism) sau somnul anormal (de ex., fibromialgia).In timp ce evaluarea acuzei de somnolenta excesiva este in general adecvata, cuantificarea obiectiva este uneori necesara in scop diagnostic sau pentru evaluarea raspunsului terapeutic. Evaluarea activitatii zilnice ca indice al somnului adecvat poate fi efectuata prin testul de latenta multipla a somnului (TLMS) care implica masurarea repetata a latentei somnului (timpul de la debutul somnului) in conditii standardizate in timpul unei zile ce urmeaza unui somn nocturn cuantificat. Media de latenta de-a lungul a 4-6 teste (administrate la fiecare 2 ore de-a lungul unei zile de trezire) este interpretata ca o masura obiectiva a tendintei de somn zilnic. Tulburarile de somn care determina somnolenta patologica in timpul zilei poate fi in mod real distinsa prin TLMS. In plus, masurarile multiple ale debutului somnului pot identifica direct tranzitiile de la starea de ghe la somnul REM care sunt sugesti pentru conditii patologice specifice (de ex., narcolepsie).




Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole


  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai