mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Ghid medical
Index » Boli
» Tulburarile de somn asociate cu tulburari medicale/psihiatrice tulburarile de somn asociate cu tulburari mentale

Tulburarile de somn asociate cu tulburari medicale/psihiatrice tulburarile de somn asociate cu tulburari mentale


Share



in schizofrenie apar modificari in aspectul si fiziologia somnului (o descrestere a stadiului 4 si o lipsa a augmentarii somnului REM consecuti depririi de tulburari medicale/psihiatrice tulburarile de somn asociate cu tulburari mentale" class="alin2">somn REM); pacientii cu schizofrenie cronica de obicei prezinta inversarea ritmului nictemeral, fragmentarea somnului si insomnie. De asemenea, pacientii cu alte tulburari psihiatrice (anxietate, tulburari afective, boli obsesiv-compulsive si alcoolism cronic) adesea dorm putin. in natura tulburarilor somnului, heterogenitatea este considerabila atat intre conditiile ce le genereaza, cat si intre pacientii cu aceleasi probleme.


Depresia poate fi asociata cu insomnie la debutul somnului, insomnie in intretinerea somnului si/sau trezire foarte devreme dimineata. Cu toate acestea, hipersomnia este caracteristica pentru unii pacienti depresivi, indeosebi adolescentii si cei care prezinta depresie fie bipolara, fie sezonala (toamna/iarna) ( si modulul 385). intr-ader, tulburarile de somn sunt un important semn vegetativ al depresiei si pot incepe inainte capacientul sa perceapa orice schimbare de dispozitie. Rezultatele polisomnografice constatate in depresie includ latenta scazuta a somnului REM, prelungirea primului episod de somn REM si scurtarea primului episod de somn NREM; totusi, aceste rezultate nu sunt specifice pentru depresie, iar intinderea acestor schimbari riaza cu rsta si simptomatologia.In manie si hipomanie, latenta somnului este crescuta, iar durata totala de somn poate fi redusa. Pacientii cu tulburari de anxietate tind sa nu prezinte in somnul REM si in somnul cu unde lente modificarile obserte la pacientii cu depresie endogena. in cele din urma, alcoolicii cronici nu prezinta somn cu unde lente, au un somn REM scazut si se trezesc frecvent noaptea. Aceste simptome sunt asociate cu tulburari ale starii de veghe in cursul zilei. Somnul alcoolicilor cronici ramane tulburat ani de zile dupa incetarea abuzului de alcool.

Tulburari de somn asociate cu tulburari neurologice O rietate de boli neurologice rezulta din intreruperea somnului, atat prin mecanisme indirecte nespecifice (durere in spondiloza cervicala sau durerea de coloana inferioara) sau prin deteriorari ale structurilor neurale centrale implicate in generarea si controlul somnului.
De exemplu, dementele au fost indelung asociate cu tulburari in sincronizarea ciclului somn-veghe, adesea caracterizata prin hoinareli nocturne si o exacerbare a simptomatologiei noaptea (asa-numitul asfintit). Aceste obsertii clinice concorda cu studii neurolopatologice care arata ca 80% din celule din pacemaker-ul circadian hipotalamic (NSC) sunt pierdute la pacientii care prezinta dementa senila (boala Alzheimer), cu toate ca studiile nu au fost replicate si asocierea cauzala este inca nedovedita.In epilepsie pot rareori aparea tulburari de somn ( de asemenea modulul 365). Adeseori, istoricul este de comportament anormal, ocazional cu miscari convulsive in timpul somnului, iar diagnosticul diferential include tulburari de comportament in somnul REM, sindrom apneic de somn si miscari periodice in somn ( mai jos). Diagnosticul necesita inregistari EEG nocturne. Alte boli neurologice asociate cu miscari anormale, cum ar fi boala Parkinson, hemibalismul, coreea Huntington si sindromul Gilles de la Tourette sunt de asemenea asociate cu un somn intrerupt, probabil prin mecanisme secundare. Sindromul durerilor de cap poate indica exacerbari asociate somnului (migrena sau dureri de cap) ( si modulele 15 si 364). Mecanismul de asociere al durerii de cap cu somnul este necunoscut.



Insomnia familiala fatala este o tulburare ereditara rara cauzata de degenerarea bilaterala a nucleilor anteriori si dorsomediali ai talamusului. Insomnia este un simptom precoce proeminent. Progresiv, sindromul produce disfunctie vegetati, disartrie, mioclonie, coma si moarte. Patogeneza distrugerii talamice este necunoscuta.

Tulburarile de somn asociate cu alte tulburari medicale Un numar de afectiuni medicale este asociat cu intreruperi ale somnului. Asocierea poate fi nespecifica, de exemplu, aceea intre intreruperi ale somnului si durerea cronica cauzata de afectiuni reumatologice. Este important a acorda atentie acestor simptome asociate cu somnul, deoarece sunt acuzate de multi pacienti. in plus, intreruperile somnului pot aparea datorita folosirii adecte a medicamentelor, cum ar fi steroizii, sau sunt simptome ale altor boli.
Printre cele mai importante asocieri este aceea intre tulburarile de somn si astm. La multi astmatici exista o importanta riatie zilnica in rezistenta cailor aeriene, care are ca rezultat o crestere semnificati a simptomelor, in special in timpul somnului, in plus, tratamentul astmului cu compusi pe baza de teofilina, agonisti adrenergici sau glucocorticoizi pot independent intrerupe somnul. Cand intreruperea somnului este un efect secundar marcat al tratamentului astmului, steroizii inhalati (de exemplu, beclometazona) care nu intrerup somnul pot asigura o alternati eficienta.

Ischemia cardiaca poate de asemenea sa fie asociata cu intreruperea somnului. Variabilitatea in functia sistemului nervos vegetativ in somnul REM poate justifica asocierea somnului cu angina, desi acest lucru ramane nedovedit. Pacientii pot avea cosmaruri sau vise agitate, aproape reale, cu sau fara aparitia simptomelor clasice de angina. Studii recente sugereaza ca pacientii cu angina nocturna prezinta cel mai probabil apnee obstructi de somn, al carei tratament poate ameliora substantial simptomele anginei nocturne. Dispneea paroxistica nocturna poate de asemenea fi prezenta ca o consecinta a ischemiei cardiace asociata cu somnul, care cauzeaza o congestie pulmonara exacerbata de pozitia orizontala. Boala pulmonara cronica obstructi este de asemenea asociata cu intreruperea somnului. Alte conditii asociate cu intreruperea somnului includ: fibroza chistica, menopauza, hipertiroidismul, refluxul gastroesofagian, insuficienta renala cronica si insuficienta hepatica.



Tipareste Trimite prin email

loading...



Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2017 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole




  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai