mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Ghid medical
Index » Boli
» Cauze clinice ale edemului obstructia circulatiei venoase (si limfatice) a unui membru

Cauze clinice ale edemului obstructia circulatiei venoase (si limfatice) a unui membru


Share




In aceste
conditii, presiunea hidrostatica in patul capilar in aval de obstructie creste, asa incat un volum crescut de fluide este transferat din vase in spatiile interstitiale. Cum si calea alternativa (adica cea limfatica) poate fi de asemenea obstruata, se produce cresterea volumului de lichide interstitiale la nivelul membrului, adica o acumulare de lichid in teritoriul respectiv, pe seama volumului sanguin din restul corpului, reducandu-se astfel volumul de sange arterial efectiv, ceea ce conduce la consecintele ilustrate in ura 37-2.
Cand drenajul venos si limfatic sunt impiedicate, lichidul se acumuleaza in spatiile interstitiale pe seama volumului plasmatic. Acesta din urma stimuleaza retentia de sare si apa pana cand deficitul de volum plasmatic este corectat. Tensiunea tisulara creste in membrul afectat pana cand contrabalanseaza alterarea primara a fortelor Starling, moment din care nu se mai acumuleaza lichid. Efectul net este o crestere locala in volumul de lichid interstitial. Aceeasi secventa apare in ascita si hidrotorax, in care fluidul este retinut sau se acumuleaza in spatiul catar, cu depletia volumului intravascular, ducand la retentie secundara de sare si lichide, cum s-a descris deja.



Insuficienta cardiaca congestiva ( si modulul 233) in aceasta boala, golirea sistolica defectuoasa a catatilor inimii si/sau relaxarea ventriculara necorespunzatoare duc la o acumulare de sange in inima si circulatia venoasa pe seama volumului arterial si se initiaza secventa de evenimente mentionata anterior (ura 37-2). in insuficienta cardiaca usoara, o crestere mica a volumului sanguin total poate compensa deficitul volumului arterial si sili o noua situatie de echilibru deoarece, prin actiunea legii Starling, o crestere a volumului de sange din atrii si ventriculi determina o contractie mai puternica si poate astfel creste debitul cardiac (ura 233-l). Cu toate acestea, daca boala cardiaca este mai severa, retentia de lichide nu poate compensa deficitul volumului arterial efectiv. Cresterea se produce in circulatia venoasa, iar marirea presiunii hidrostatice capilare si limfatice determina formarea edemului. In insuficienta cardiaca, o scadere apare in inhibarea mediata baroreflex a centrului vasomotor, care produce activarea nerlor vasoconstrictori renali si a sistemului RAA, determinand retentia de sodiu si apa.


Golirea ventriculara incompleta (insuficienta cardiaca sistolica) si/sau relaxarea ventriculara inadecvata (insuficienta cardiaca diastolica) conduc, ambele, la o crestere a presiunii ventriculare diastolice. Daca afectarea functiei cardiace implica ventriculul drept, presiunea in venele si capilarele sistemice poate creste, marind astfel transsudatia de lichide in spatiul interstitial si sporind probabilitatea aparitiei edemului periferic in prezenta acumularii de sodiu si apa, asa cum s-a descris mai sus. Presiunea venoasa sistemica crescuta se transmite duetului toracic cu reducerea consecutiva a drenajului limfatic, ducand in continuare la cresterea acumularii de lichid.



Daca afectarea functiei cardiace (golire ventriculara incompleta si/sau relaxare inadecvata) implica in principal ventriculul stang, presiunile venoasa si capilara pulmonara cresc, [conducand in unele situatii la edem pulmonar (modulul 32)] ca si presiunea in artera pulmonara; aceasta interfereaza la randul sau cu golirea sistolica a ventriculului drept, conducand la o crestere a presiunii diastolice a ventriculului drept si a presiunii venoase centrale si sistemice, sporind posibilitatea de formare a edemului periferic. Edemul pulmonar afecteaza schimburile de gaze si poate induce hipoxie, care afecteaza de asemenea functia cardiaca, uneori aparand un cerc cios.



Tipareste Trimite prin email
















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2018 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole


  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai