mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Ghid medical
Index » Boli
» Diagnostic diferential cianoza centrala

Diagnostic diferential cianoza centrala


Share




Reducerea saturatiei arteriale in oxigen rezulta din reducerea marcata a presiunii oxigenului in sangele arterial. Aceasta poate fi determinata de scaderea presiunii oxigenului in aerul inspirat fara o compensare suficienta prin hiperntilatie alolara, care sa mentina presiunea oxigenului alolar. Cianoza nu apare intr-un grad semnificativ printr-o ascensiune la altitudinea de 2500 m (8000 picioare), dar e marcata la o ascensiune spre 5000 m (16000 picioare). Explicatia devine clara studiind forma S a curbei de disociere a oxigenului (ura 107-l). La 2500 m (8000 picioare), presiunea oxigenului in aerul inspirat este de circa 120 mmHg, presiunea alolara este de circa 80 mmHg si hemoglobina e aproape complet saturata. Cu toate acestea, la 5000 m (16000 picioare), presiunea oxigenului in aerul atmosferic si in cel alolar este de circa 85 si respectiv 50 mmHg, iar curba de disociere a oxigenului arata ca sangele arterial e saturat doar in proportie de 75%. Aceasta lasa 25% din hemoglobina in forma redusa, o cantitate care poate fi asociata cu cianoza in absenta anemiei. Similar, o hemoglobina anormala, cu afinitate scazuta pentru oxigen (de exemplu, Hb Kansas), cauzeaza o saturatie arteriala in oxigen mai scazuta si, in consecinta, cianoza centrala (modulul 107).



Disfunctiapulmonara sera, prin hipontilatia alolara sau perfuzia teritoriilor nentilate sau sarac ntilate ale plamanului, este o cauza comuna de cianoza centrala (modulul 250). Aceasta poate aparea acut, ca in pneumonia extinsa sau edemul pulmonar, sau in boli pulmonare cronice (de exemplu, in emfizem). in ultima situatie este prezenta in general policitemia si pot aparea degetele hipocratice. Cu toate acestea, in multe boli pulmonare cronice cu fibroza si obliterarea patului vascular capilar, cianoza nu apare din cauza ca exista o perfuzie relativ redusa a zonelor nentilate.
Alta cauza de saturatie arteriala in oxigen scazuta este suntarea sangelui nos sistemic in circulatia arteriala. Unele malformatii cardiace congenitale sunt asociate cu cianoza (modulul 235). intrucat sangele curge dintr-o regiune cu presiune mai mare spre una cu presiune mai scazuta, pentru ca un defect cardiac sa determine un sunt dreapta-stanga, trebuie de obicei sa fie combinat cu o leziune obstructiva distal de defect sau cu rezistenta vasculara pulmonara crescuta. Cea mai frecnta leziune congenitala cardiaca asociata cu cianoza la adult e combinatia dintre defectul de sept ntricular si stenoza de artera pulmonara (tetralogia Fallot). Cu cat mai sera e obstructia, cu atat mai mare este gradientul suntului dreapta-stanga si cianoza rezultanta. Mecanismele cresterii rezistentei vasculare pulmonare, care pot produce cianoza in prezenta comunicatiilor intra- sau extracardiace fara stenoza pulmonara (sindromul Eisenmenger), sunt discutate in modulul 235. La pacientii cu persistenta de canal arterial, hipertensiune pulmonara si sunt dreapta-stanga, apare cianoza diferentiala; adica, cianoza apare in extremitatile inferioare, dar nu si in cele superioare.
Fistulele pulmonare arterionoase pot fi congenitale sau dobandite, solitare sau multiple, microscopice sau masi. Gradul cianozei produse de aceste fistule depinde de marimea si de numarul lor. Ele apar cu o oarecare frecnta in telan-giectazia hemoragica ereditara. Desaturarea arteriala in oxigen apare de asemenea la pacientii cu ciroza, posibil ca o consecinta a fistulelor arterionoase pulmonare ori a anastomozelor no-noase porto-pulmonare.
La pacientii cu sunturi cardiace sau pulmonare dreapta-stanga, prezenta si seritatea cianozei depinde de marimea suntului in raport cu fluxul sistemic, ca si de saturatia cu oxihemoglobina a sangelui nos. La pacientii cu cianoza centrala datorata desaturarii arteriale in oxigen, seritatea cianozei creste proportional cu efortul fizic. Cresterea extractiei de oxigen din sange, datorita muschilor in activitate, face ca sangele nos ce se intoarce in partea dreapta a inimii sa fie mai nesaturat decat in repaus, iar suntarea acestui sange sau trecerea lui prin plamanii incapabili de oxigenare normala intensifica cianoza. De asemenea, cata vreme rezistenta vasculara sistemica scade in mod normal in timpul efortului fizic, suntul dreapta-stanga este crescut de efort la pacientii cu malformatii cardiace congenitale si comunicatii intre cele doua parti ale inimii. Policitemia secundara apare frecnt la pacientii cu desaturatie arteriala si contribuie la cianoza.



Cianoza poate fi produsa de cantitati mici de methe-moglobina circulanta si de cantitati si mai mici de sulfhe-moglobina (modulul 107). Desi nu sunt cauze frecnte de cianoza, acesti pigmenti anormali de hemoglobina trebuie cautati prin spectroscopie cand cianoza nu poate fi explicata prin disfunctia aparatului circulator sau respirator. In general, hipocratismul digital nu este prezent. Diagnosticul de methe-moglobinemie trebuie suspectat daca, amestecand sangele pacientului in tubul de test si expunandu-l la aer, el ramane ciocolatiu.

Cianoza periferica Probabil cea mai frecnta cauza de cianoza periferica este vasoconstrictia generalizata, ce apare prin expunerea la aer sau apa rece. Aceasta este un raspuns fiziologic al organismului. Cand debitul cardiac e scazut, ca in insuficienta cardiaca congestiva sau soc, apare vasoconstrictia cutanata ca un mecanism compensator, asa incat sangele e deviat de la tegumente spre teritorii mai importante, cum sunt sistemul nervos central si inima (modulul 233), si poate rezulta cianoza intensa asociata cu extremitati reci. Chiar daca sangele arterial e normal saturat in oxigen, volumul redus al fluxului prin piele si presiunea mica a oxigenului la capatul nos al capilarelor determina cianoza.
Obstructia arteriala, de exemplu embolica, a unei extremitati sau constrictia arteriolara, ca in vasospasmul ce apare la rece (fenomenul Raynaud; modulul 248), determina in general paloare si raceala, dar acestea pot fi asociate si cu cianoza. Daca exista o obstructie noasa si extremitatea e congestionata, ca in stagnarea fluxului sanguin, cianoza este de asemenea prezenta. Hipertensiunea noasa, care poate fi locala (ca in tromboflebita) sau generalizata (ca in boala valvulara tricuspi-diana sau pericardita constrictiva), dilata plexurile noase subpapilare si astfel intensifica cianoza.



Tipareste Trimite prin email
















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2018 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole


  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai