mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » Boli
» Fiziologia ritmicitatii circadiene

Fiziologia ritmicitatii circadiene


Share





Ciclul somn-ghe este evident la multi indivizi in decurs de 24 h. Variatii zilnice semnificati au loc de asemenea in functiile endocrine, termoreglatorii, cardiace, pulmonare, renale, gastro-intestinale si in functiile cogniti. Cu toate acestea, este important ca in evaluarea unei variatii zilnice sa distingem intre acele componente ritmice evidentiate in mod pasiv de schimbarile de mediu si schimbarile comportamentale (de exemplu cresterea tensiunii arteriale si a ritmului cardiac in postura rticala) si acelea activ induse de un proces oscilator endogen (de exemplu, variatia circadiana a cortizolului plasmatic care persista in cazul unei varietati de conditii comportamentale si de mediu).
Nucleii suprachiasmatici (NSC) ai hipotalamusului actioneaza ca pacemakeri care conduc ritmul circadian endogen la mamifere. Distrugerea bilaterala a acestor nuclei are ca efect pierderea ritmicitatii circadiene endogene, care poate fi resilita doar printr-un transt al aceleasi(-orasi) structuri de la un animal donator. Perioadele si fazele oscilatorului neural endogen sunt sincronizate normal pe o perioada de 24 h de ciclu noapte-zi, intuneric-lumina. Adaptarea ritmurilor circadiene la mamifere la ciclul intuneric-lumina este mediata de tractul retino-hipotalamic, o cale de acces monosinaptica care leaga retina de NSC.




Proprietatile principale care caracterizeaza pacemakerul endogen circadian sunt perioada intrinseca, faza intretinuta, amplitudinea si capacitatea de resilire. La subiectii umani care traiesc in medii de laborator controlate fara indicatori de timp (liber - neintrerupt) durata ciclului comportamental de activitate-odihna este in medie de 25 h. Cu toate acestea, cronometrarea ciclului intuneric-lumina a fost in general necontrolata in aceste studii cu subiecti care aleg sa fie expusi luminii in "zilele lor subiecti\" si intunericului in "noptile lor subiecti\". Studii recente au sugerat ca atunci cand ciclul intuneric-lumina este controlat, perioada observata de pace-maker-ul circadian uman este mai aproape de 24 h. Cu toate acestea, sincronizarea pacemaker-ului circadian endogen la ziua de 24 h necesita resilirea acestuia in fiecare zi, fapt care normal este realizat prin expunerea la ciclul ambiental lumina-intuneric.
Expunerea la lumina poate schimba faza pacemaker-ului circadian endogen, dar atat intensitatea cat si directia schimbarilor de faza induse de lumina depind de momentul zilei, de durata, amplitudinea si intensitatea luminii. Expunerea cronometrata adecvat la o lumina de o intensitate suficienta poate, in decurs de 2-3 zile, resili pacemaker-ul circadian uman (de presupus NSC) la orice ora dorita. Expunerea la lumina obisnuita de camera poate, de asemenea, schimba faza circadiana, dar nu la o magnitudine la fel de mare ca lumina de exterior.



Sincronizarea si structura interna a somnului sunt cuplate direct la capacitatea pacemaker-ului endogen. Durata spontana a somnului, somnolenta, inclinatia spre somn REM, precum si capacitatea si tendinta de a dormi variaza in functie de faza circadiana. Tendinta de a dormi, somnolenta si inclinatia spre somn REM ating punctul culminant chiar dupa nadirul ciclului circadian endogen de temperatura (aproximativ 1-3 h inainte de trezire). In plus, 85% dintre toate trezirile subiectilor ce traiesc in conditii constante de mediu au loc pe panta ascendenta a ciclului de temperatura. Mai mult decat atat, exista anumite momente (ariile de mentinere a starii de ghe) cand este foarte dificila adormirea, chiar si in cazul subiectilor care sunt privati de somn. Corelarea gresita a comenzii pacemaker-ului circadian endogen cu ciclul somn-ghe dorit este considerata a fi responsabila pentru anumite stari de insomnie, ca si pentru diminuarea starii de ghe si a performantei in cazul muncitorilor din schimbul de noapte si dupa schimbarea de fus orar.


Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole


  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai