mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » Boli
» Disconfortul toracic persistent

Disconfortul toracic persistent







Durerea care persista neschimbata mai multe ore sau zile are cel mai probabil o cauza necoronariana, cum ar fi: pericardita, afectiuni osteomus-culare, anomalii pulmonare sau una din cele cate afectiuni gastrointestinale. Din nou, o anamneza completa si examenul fizic sunt obligatorii, iar testele ulterioare sunt ghidate de elementele gasite (elul 13-2). Daca se suspecteaza pericardita, o electrocardiograma, radiografie toracica si ecocardiografie pot confirma sau exclude diagnosticul. Potentialele etiologii pulmonare sunt in mod curent eluate prin radiografie toracica. Posibilele anomalii osteomusculare pot fi confirmate, daca e necesar, de examene radiologice si/sau raspuns la terapie tintita, inclusiv injectarea locala de lidocaina. Potentialele cauze gastrointestinale pot fi eluate printr-o rietate de teste, cum sunt cele descrise mai sus. Desi infarctul miocardic acut, embolia pulmonara si disectia de aorta rareori se prezinta ca durere persistenta, aceste diagnostice trebuie de asemenea luate in considerare la pacientii la care cauzele obisnuite de durere persistenta nu au fost gasite.In ceea ce priveste testele diagnostice pentru cauzele disconfortului toracic, clinicianul trebuie sa-si reaminteasca faptul ca un test util este cel care muta probabilitatea de diagnostic peste un prag, astfel incat rezultatul testului conduce la o schimbare in conduita, fie influentand decizia de a cere teste suplimentare, fie modificand tratamentul, in cazul disconfortului toracic, decizia nu se poate baza pe un prag de 50%. Probabilitatea de boala coronariana, embolie pulmonara sau disectie de aorta este mult sub 50%, dar tot cere eluari ulterioare, din cauza consecintelor inspaimantatoare ale omiterii unuia dintre aceste diagnostice importante. Medicul trebuie sa fie pregatit sa inceapa o eluare adecta cand anamneza si examenul fizic nu pot exclude aceste diagnostice cu un anumit grad de certitudine. Gradul de certitudine trebuie sa fie determinat de particularitatile pacientului si de afectiunile individuale, tipic dupa o discutie suficient de lunga si de sincera intre medic si bolnav.



Aplicarea principiilor rationamentului clinic Silirea probabilitatii cauzelor riate de durere toracica necesita integrarea multiplelor fragmente de date, deoarece nici o caracteristica singulara nu poate fi considerata decisi. Fiecare din situatiile ce pot cauza disconfort toracic poate avea manifestari riate, iar testele diagnostice pe care se bazeaza medicii pot avea, de asemenea, rezultate fals-pozitive sau fals-negative. Aceste principii ale rationamentului clinic (modulul 3) trebuie sa fie aplicate in eluarea pacientului cu disconfort toracic.
Informatiile obtinute dintr-o anamneza medicala atenta si examen fizic pot fi folosite pentru a dezvolta un diagnostic diferential al cauzelor disconfortului toracic la un pacient, a ordona aceste posibilitati diagnostice si adeseori a le conferi o probabilitate aproximati. Cu toate ca diferitele cauze ale disconfortului toracic au caracteristici tipice, acestea trebuie interpretate in lumina probabilitatii anterioare ca persoana de un anumit sex, rsta si cu un anumit istoric medical sa aiba o anumita cauza de disconfort toracic. De exemplu, posibilitatea ca angina pectorala sa fie cauza unui disconfort precordial sau retrosternal trebuie serios avuta in vedere in cazul unui pacient de rsta medie, cu factori de risc coronarian cum ar fi hipercolesterolemia si fumatul, chiar daca descrierea disconfortului nu este perfect tipica pentru angina pectorala. Dimpotri, cand o femeie de 20 de ani descrie debutul unui disconfort intr-o maniera ce pare clasica pentru angina pectorala, un astfel de diagnostic este relativ putin probabil, pentru ca probabilitatea existentei unei boli cardiace ischemice este foarte mica, data fiind rsta si sexul.
Cu toate ca nu este intotdeauna posibila aprecierea probabilitatilor diferitelor cauze ale disconfortului toracic la un singur pacient, clinicienii experimentati confera, fie explicit, fie implicit, probabilitati relative diferitelor explicatii potentiale pentru orice sindrom de disconfort toracic, care sa-i ghideze ulterior in eluarea diagnostica si instituirea terapiei. De exemplu, un barbat in rsta sau de rsta medie cu caracteristici tipice ale anginei pectorale are in jur de 85% probabilitate de a avea boala arteriala coronariana semnificati hemodinamic. Prin atie, acelasi barbat cu un istoric al disconfortului toracic ce prezinta unele caracteristici tipice pentru angina pectorala, dar si alte caracteristici care sunt atipice, avea o probabilitate de boala coronariana importanta, osciland intre 30 si 60%. Chiar si persoanele cu dureri toracice care in mod clar nu reprezinta o boala coronariana au, totusi, posibilitati certe pentru boala coronariana, care pot oscila de la un procent extrem de mic pentru femei tinere, pana la 10% la un barbat de rsta medie, cu multi factori de risc coronarian.
Teste de diagnostic Cu toate ca in mod frecvent ischemia miocardica este asociata cu modificari electrocardiografice (modulul 244), multi pacienti prezinta inregistrari normale intre atacuri, iar unele dintre ele pot fi normale chiar in timpul episodului dureros. Cu toate acestea, subdenivelarea segmentelor ST, cauzata de ischemia miocardica, apare in mod tipic in timpul efortului si este insotita de disconfort anginos; mai mult decat atat, do electrocardiografice ale ischemiei miocardice pot aparea in repaus, insotite sau nu de disconfort toracic. Aplatizarea sau subdenivelarea unui segment ST cu 0,1 mV sau mai mult in timpul unui atac de durere creste substantial probabilitatea ca aceasta durere sa fie angina la origine. Electrocardiografia de efort indica modificari ischemice la aproximativ 50-80% dintre persoanele cu boala coronariana simptomatica, dar si la 10-l5% la pacientii ce nu au boala coronariana. Acuratetea monitorizarii ambulatorii a ischemiei in populatia generala este mai putin clara.


Cu toate ca electrocardiografia de efort si scintigrafia cu taliu in efort sunt importante in a distinge intre cauze cardiace si non-cardiace ale disconfortului toracic, rezultatele pot fi interpretate in lumina unei probabilitati anterioare de boala arteriala coronariana, care reprezinta posibilitatea ca pacientul sa aiba o boala coronariana pe baza caracteristicilor clinice la prezentare, rstei si sexului ( ura 3-2). Deoarece scintigrafia de perfuzie in efort pare a oferi informatii care sunt corelate cu electrocardiograma standard de efort mai mult intamplator, ea poate furniza informatii aditionale independente (modulul 3) si ulterior schimba probabilitatea bolii arteriale coronariene (ura 13-l). Daca este necesara cunoasterea unui diagnostic absolut, atunci cateterizarea cardiaca cu angiografie coronariana este considerata standard de aur, adica testul care este considerat definitiv in privinta certitudinii prezentei sau absentei bolii coronariene. Chiar daca anatomic boala este prezenta, aceasta nu garanteaza faptul ca stenozele coronariene sunt cauzele disconfortului toracic.
O secventa de rezultate ale testelor cardiologice constant negative reduce probabilitatea bolii arteriale coronariene sub 10% la pacientii cu disconfort toracic atipic. Cu toate acestea, chiar si dupa o electrocardiograma de efort sau scintigrama de perfuzie de efort normale, probabilitatea bolii coronariene exista inca in procent de 30% la pacientii de rsta medie sau in rsta, cu un istoric tipic de angina pectorala (ura 13-2). Recunoasterea modificarii potentiale a probabilitatilor ce pot fi obtinute datorita rezultatelor pozitive sau negative ale testelor-diagnostic ificate da posibilitatea doctorului sa decida daca aceste modificari potentiale ale probabilitatii sunt suficiente pentru a garanta testul. De exemplu, doctorul trebuie sa decida, in mod normal, ca un pacient cu angina pectorala tipica si electrocardiograma de efort poziti nu necesita o scintigrama de efort cu taliu pentru a diagnostica boala coronariana, desi in anumite conditii aceasta examinare poate ajuta la estimarea prognosticului.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole