Tumorile chisticeIn regiunile cu boala hidatica endemica, 60-70% din chisturile splinei sunt hidatice (7, 22). in cadrul tumorilor chistice neparazitare (elul IX), 75% sunt pseudochisturi (22).
A. Chisturi parazitare
. Chistul hidatic
B. Chisturi neparazitare
I. Primare aderate II. Secundare
1. Congenitale (mezoteliale) 1. Posttraumatice (pseudo-
. Chisturi seroase chisturi)
2. Neoplazice 2. Degenerative (postne-
. Epiteliale crotice)
- dermoide 3. Inflamatorii (abcese)
- epidermoide
. Endoteliale
- hemangioame chistice
- limfongioame chistice
Pseudochisturile splenice. Pseudochisturile sunt formatiuni chistice intrasplenice fara perete propriu tapetat de epiteliu. Pseudochisturile post-traumatice sunt cele mai frecvente si se datoresc lichefactiei unui hematom intrasplenic. Ele sunt inconjurate de un tesut fibros dens si au continut li-chidian seros sau citrin, uneori socolatiu. Pseudochisturile postnecrotice sunt foarte rare si provin din transformarea chistica a infarctelor splenice sau sunt consecinta necrozei tumorale (in hemangio-endoteliom sau hemangiosarcom). Pseudo
chistul pancreatic intrasplenic postnecrotic este exceptional de rar (17).
Simptomatologie. Unele pseudochisturi sunt asimptomatice, fiind descoperite intamplator prin ecografie abdominala. Manifestarile clinice initiale sunt discrete: dureri gi si disconfort in hipocon-drul stang. La anumite dimensiuni pseudochistul exercita compresiuni asupra organelor adiacente determinand plenitudine epigastrica, satietate precoce, disfagie sau constipatie. Examenul fizic poate evidentia splenomegalie sau
tumora palpabila in hipocondrul stang.
Diagnosticul imagistic. Radiografia simpla poate rele calcifieri in pseudochisturile posttraumatice. Imaginea ecografica este a unei colectii lichidiene, cu pereti hiperecogeni. TC rele aspectul de tumora hipodensa.
Complicatiile potentiale sunt reprezentate de ruptura, infectie cu dezvoltarea unui abces splenic si hemoragie intrachistica (prin ruptura sau eroziune sculara).
Chisturile splenice primare (aderate). Chisturile aderate ale splinei sunt, in general, congenitale si foarte rare. Se descriu mai multe tipuri morfoclinice, and ca trasatura comuna existenta unui perete propriu tapetat de epiteliu sau endo-teliu.
Chisturile seroase sunt mici, cu sediu sub-capsular si au continut seros sau serocitrin. Fiind asimptomatice, sunt depistate ecografic sau intra-operator.
Hemangiomul chistic este o disgenezie sculara care apare in copilarie si creste in volum paralel cu dezvoltarea corporala. Macroscopic, tumora este rosie-violacee, moale, spongioasa, depresibila, bine delimitata. Structura histologica revela frecvent aspectul de hemangiom cavernos comunicant cu sele din jur: spatii sculare mari, neregulate, delimitate de pereti conjunctivi subtiri, pline cu sange si fara capsula proprie.
Clinic hemangiomul poate fi asimptomatic sau determina splenomegalie,
hipertensiune portala sec-
toriala (prin hiperaflux), coagulopatie de consum (prin tromboza). Uneori se percepe ca o tumora abdominala sau ruptura este prima manifestare clinica. Ecografia revela o tumora hiperecogena, neomogena. Angiografia evidentiaza aspectul de ectazii sculare localizate.
Limfangiomatoza chistica este alcatuita din chisturi multiple, delimitate de endoteliu si continand limfa. Dupa dimensiunea canalelor limfatice componente se clasifica in rietatile capilara, cavernoasa si chistica.
Clinic, poate fi asimptomatica, fiind depistata in cadrul unor localizari multiviscerale. Tumorile voluminoase determina splenomegalie, disconfort si dureri in hipocondrul stang. Uneori, se asociaza cu anomalii de coagulare (trombocitopenie, fibrinoliza).
Examenul
radiologie poate evidentia calcifieri splenice sau compresiuni pe organele vecine. Ecografia rele o zona intrasplenica hiperecogena cu ecouri interne. TC arata
tumori splenice hipodense si are loare in depistarea limfangioamelor viscerale asociate. Aspectul scintigrafic si angiografic este de splenomegalie, cu defecte focale ascu-lare.
Chisturile dermoide si epidermoide. Chisturile dermoide sunt disembrioplazii complexe, cu invelis epitelial pluristratificat si continand structuri tisulare diverse (adulte, imature sau mixte) si o cantitate mica de lichid. Tumora este in general mica si are tendinta la infectare. Chisturile epidermoide au un invelis malpighian stratificat, fara cheratinizare si un continut lichidian galben-brun in cantitate mare si uneori tulbure, in care se evidentiaza cristale de colesterol si histiocite cu citoplasma spumoasa.
Manifestarile clinice pot fi absente. in chisturile mari, este prezent sindromul tumoral, dar cu stare generala buna: dureri moderate si senzatia de plenitudine in hipocondrul stang, compresiuni pe organele vecine, palparea unei tumori rotunde, cu suprafata neteda, nedureroasa, ferma si mobila. Complicatiile potentiale sunt reprezentate de ruptura traumatica, supuratie, hemoragie intrachistica.
Diagnosticul se sileste prin investigatii imagistice. Examenul radiografie pe gol si cu substanta de contrast poate revela calcifieri splenice si deplasarea organelor vecine. Ecografia evidentiaza o imagine chistica intrasplenica, careia il precizeaza dimensiunile si topografia. TC si angiografia sunt rareori necesare.
Tratamentul chirurgical al
chisturilor si pseudo-chisturilor splenice este indicat in formele clinic manifeste si in complicatii. El dispune actualmente de mai multe alternative tactice. Splenectomia este necesara in majoritatea cazurilor. Ea este indicata in chisturile mari, in chisturile hilare (nu se preteaza la chirurgie conserti), in chisturile supurate (procedeele consertive incumba riscul de contaminare peritoneala) si in chisturile cu diagnostic incert. in localizarile polare este oportuna sple-nectomia partiala. Uneori, la pacientii cu risc operator major si cu diagnostic sigur, chisturi splenice pot fi rezolte prin aplatizare si plombaj cu marele epiploon sau prin
punctie percutanata, aspiratie si scleroterapie. Chisturile superficializate si neinfectate se preteaza la chirurgie conserti laparo-scopica constand in aspiratie, "defenestrare\" si electrocoagulare.
