Stenozele rtebrale, hipertrofia fatetelor, arahnoidita adeziva lombara si sindromul de cadere pe spate sunt alte cauze de
durere lombara.
Stenoza rtebrala este determinata de un canal rtebral ingustat. Simptomele includ durere dorsolombara si in membrul inferior provocate de mers sau ortostatism (pseudoclaudicatie) si ameliorate de pozitiile sezand sau decubit dorsal. Simptomele de la membrele inferioare sunt de obicei bilaterale. Pot apare slabiciunea localizata, pierderea sensibilitatii sau modificarile reflexelor. Spre deosebire de claudicatia vasculara, simptomele sunt de obicei provocate de ortostatism, fara mers. Spre deosebire de boala discala, simptomele sunt ameliorate de obicei in pozitia sezand. La un numar mic de pacienti apar deficite neurologice sere, incluzand
paralizie si incontinenta urinara. Stenoza rtebrala este dobandita (75%), congenitala sau apare prin asociatia dintre factorii congenitali si dobanditi. Formele congenitale (acondroplazia, idiopatica) sunt caracterizate prin pediculi scurti si grosi, ce produc atat stenoza anteroposterioara (centrala) a canalului rtebral, cat si stenoza a recesusurilor laterale. Factorii dobanditi ce pot contribui la stenoza rtebrala includ boli degenerati (spondiloza, spondilolisteza, scolioza), traumatisme, chirurgie rtebrala (postlaminectomie, sudare), boli meolice sau endocrine (lipomatoza epidurala, osteoporoza, acromegalie, osteodistrofia renala, hipoparatiroidism) si boala et. RMN si mielografia TC ofera cea mai buna descriere a modificarilor anatomice (ura 16-5).
Tratamentul conservator cuprinde medicamente antiinfla-matoare nesteroidiene (AINS), programe de exercitii si tratament simptomatic al exacerbarilor durerii. Tratamentul chirurgical este luat in considerare cand tratamentul medical nu amelioreaza suficient durerea pentru a permite activitatile zilnice sau cand sunt prezente semne neurologice de focar. Dintre cei 65-80% de pacienti tratati chirurgical, mai mult de 75% au o ameliorare a durerii lombare sau in membrul inferior. Pana la 25% vor dezvolta stenoze recurente la acelasi nil rtebral sau la unul adiacent, la 5 ani dupa interntia initiala; simptomele recurente raspund de obicei la o a doua decompresiune chirurgicala.
Hipertrofia unilaterala a fatetei articulare poate produce durere radiculara exacerbata si ameliorata de multi din factorii care influenteaza si radiculopatiile discale. Pacietii au deseori dureri lombare si semn RPI. Pot apare slabiciune musculara localizata, hiporeflexie si pierderea sensibilitatii. RMN, TC-mielografia si explorarea chirurgicala pot vizualiza hipertrofia fatetelor superioare si inferioare. Foraminotomia si fatetectomia pot ameliora durerea de spate si in membrul inferior pe termen lung la 80-90% din pacienti.
Arahnoidita adeziva lombara cu radiculopatie este rezultatul unui proces de fibroza ce urmeaza unui raspuns inflamator local tisular la lezarea spatiului subarahnoidian. Fibroza va produce adeziuni ale radacinilor nervoase, care vor determina durere lombara si in membrul inferior, asociata cu deficite reflexe, motorii si senziti. Tabloul clinic clasic apare la un pacient cu multiple interntii chirurgicale lombare sau dupa mielografie cu substante uleioase (Pantopaque). Arahnoi-ditele induse de mielografie au denit rare odata cu abandonarea substantelor de contrast uleioase si cu dezvoltarea tehnicilor imagistice neinvazi (TC si RMN). Alte cauze de arahnoidita sunt
infectiile rtebrale cronice, leziunile madui spinarii,
hemoragiile intratecale, injectarea intratecala de steroizi sau anestezice si corpii straini. RMN este metoda de electie pentru demonstrarea arahnoiditei. Radacinile nervoase pot sa adere toate central sau sa adere de dura mater la periferie sau pot determina acumulari ale lichidului cefalorahidian (LCR) in sacul tecal, ce pot impiedica vizualizarea radacinilor. Tratamentul nu e satisfacator. Liza microchirurgicala a aderentelor, rizotomia dorsala si ganglionectomia radacinii posterioare au dat rezultate slabe. Stimularea tractului posterior pentru ameliorarea durerii a dat rezultate variabile. Injectarile epidurale de steroizi au o valoare limitata.
Uneori, cauza durerii lombare ramane necunoscuta. Unii pacienti au suferit multiple interntii pentru boala discala, dar continua sa aiba durere si invaliditate. Indicatia initiala pentru operatie in boala discala e discuila cand exista numai durere lombara, fara semne clare neurologice si o tumefiere minora a discului, evidentiata la TC sau RMN. Scorurile bazate pe semne neurologice, factori psihologici, studii fizologice si studii imagistice au fost alcatuite pentru a minimaliza posibilitatea unei interntii chirurgicale nereusite si pentru a evita selectarea pacientilor cu profil psihologic ce predispune la rezultate functionale slabe.
Tratamentul chirurgical trebuie luat in considerare daca durerea si/sau elementele neurologice nu dispar sau nu se imbunatatesc substantial in 3-4 saptamani si la pacientii la care simptomele se agraaza. Interntia trebuie precedata de TC sau RMN lombara, pentru a determina localizarea si tipul leziunii (hernie de disc sau, rar,
tumora intra- sau extra-durala). Procedeul chirurgical uzual este hemilaminectomia partiala cu excizia discului intrartebral herniat. Artrodeza segmentelor implicate e rareori indicata si trebuie luata in considerare numai in prezenta unei insilitati rtebrale semnificati, cum sunt spondilolisteza degenerativa sau spondiloliza istmica. La nilul coloanei cervicale, discurile herniate au abord chirurgical anterior. Discotomia este de obicei urmata de o fuziune anterioara a corpurilor rtebrale.