mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » Boli
» Edemul pulmonar

Edemul pulmonar







EDEMUL PULMONAR CARDIOGEN ( elul 32-2, IA) O crestere a presiunii noase pulmonare, care determina initial incarcarea vascularizatiei pulmonare, este frecnta in cele mai multe situatii de dispnee in asociatie cu insuficienta cardiaca congestiva. Plamanii devin mai putin complianti, creste rezistenta la nilul cailor aeriene mici si exista o crestere a fluxului limfatic, care aparent serste pentru a mentine constant volumul de lichid extravascular pulmonar. Este prezenta o tahipnee medie. Daca este suficienta atat ca amploare cat si durata, cresterea presiunii intravasculare duce la un castig net de lichid in spatiul extravascular, adica se instaleaza edemul interstitial. In acest moment simptomele se inrautatesc, creste tahipneea, schimbul de gaze se deterioreaza si mai mult si apar modificari radiologice, cum sunt liniile Kerley B si stergerea liniilor vasculare. In acest stadiu, jonctiunile intercelulare ale endoteliului capilar sunt largite si permit trecerea macro-moleculelor in interstitiu.


O crestere si mai mare a presiunii intravasculare determina ruperea jonctiunilor stranse dintre celulele membranei bazale alolare si apare edemul alolar prin scurgerea de lichid ce contine hematii si macromolecule. In acest moment este prezent edemul alolar. Prin injurii mai sere ale membranei alolo-capilare, lichidul edematos inunda alolele si caile aeriene. in acest moment apare edemul pulmonar exprimat clinic, cu raluri umede bilaterale si ronhusuri, iar radiografia toracica poate arata voalarea difuza a campurilor pulmonare cu densitate mai mare proximal de regiunile hilare. Caracteristic este faptul ca pacientul e anxios si transpira abundent, iar sputa este spumoasa si rozata. Schimbul de gaze este afectat si mai ser, cu inrautatirea hipoxiei. Fara tratament eficient (modulul 233), se instaleaza progresiv acidemia, hipercapnia si oprirea respiratiei.

Clasificarea edemului pulmonar pe baza mecanismului de initiere
I. Dezechilibrul fortelor Starling
A. Presiune capilara pulmonara crescuta
1. Presiune noasa pulmonara crescuta fara insuficienta ntriculara stanga (de exemplu, stenoza mitrala)
2. Presiune noasa pulmonara crescuta, secundara insuficientei ntriculare stangi
3. Presiune capilara pulmonara crescuta, secundara presiunii arteriale pulmonare crescute (asa-numitul edem pulmonar de hiperperfuzie)
B. Presiune oncotica plasmatica scazuta 1. Hipoalbuminemie
C. Cresterea negativitatii presiunii interstitiale
1. Dezvoltarea rapida a pneumotoraxului cu aparitia de mari presiuni negati (unilateral)
2. Mari presiuni pleurale negati datorate obstructiei acute de cai aeriene, cu volum expirator final crescut (astm)
II. Alterarea permeabilitatii membranei alolo-capilare (sindromul de detresa respiratorie a adultului)
A. Pneumonia infectioasa - bacteriana, virala, parazitara
B. Toxine inhalate (de ex., fosgeni, ozon, cloruri, noxe industriale, dioxid de azot, fum de tigara)
C. Substante straine circulante (de ex., nin de sarpe, endotoxine bacteriene)
D. Aspiratia de continut gastric acid


E. Pneumonia acuta de iradiere
F. Substante vasoacti endogene (de ex., histamina, kinine)
G. Coagularea intravasculara diseminata
H. Pneumonita imuno-alergica, medicamente
(nitrofurantoin), leucoaglutinine
I. "Plamanul de soc\" in asociere cu traume nontoracice J. Pancreatita acuta hemoragica
III. Insuficienta limfatica
A. Dupa transtul de plaman
B. Carcinomatoza limfangitica
C. Limfangita fibrozanta (de exemplu silicoza)
IV. Mecanisme necunoscute sau incomplet intelese
A. Edemul pulmonar la altitudine inalta
B. Edemul pulmonar neurogen
C. Supradoza de narcotice
D. Embolismul pulmonar
E. Eclampsia
F. Dupa cardiorsie
G. Dupa anestezie
H. Dupa bypass cardiopulmonar

Presiunile care tind sa scoata lichidul in afara vaselor sunt Pc si Tljp, care in mod normal sunt mai mult decat compensate de presiunile care tind sa aduca lichidele inapoi in vase, adica suma algebrica dintre Pw si 71 r Este evident in ecuatia precedenta ca fluxul limfatic poate creste in cazul dezechilibrului fortelor si nu determina o acumulare neta de lichid interstitial. Cresterile mai sere ale Pc nu maresc numai miscarea spre exterior a lichidelor in fiecare regiune capilara, dar ocupa si mai mult din patul capilar, crescand K. Aceste doua efecte conduc la filtrarea de lichid care depaseste capacitatea de clearance a limfaticelor si lichidul se acumuleaza in spatiile interstitiale libere ale plamanului. O crestere si mai mare a Pc determina la inceput deschiderea jonctiunilor intercelulare endoteliale largi si mai tarziu a jonctiunilor intercelulare alolare stranse, cu cresterea permeabilitatii pentru macromolecule. Aceasta afectare suplimentara a functiei si structurii membranei alo-lo-capilare duce la inundarea alolara.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole