mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » Boli
» Sufluri mezosistolice, sufluri holosistolice

Sufluri mezosistolice, sufluri holosistolice







nos jugular.
SUFLURI MEZOSISTOLICE Suflurile mezosistolice incep la un scurt interval dupa S1( sfarsesc inainte de S2 si au de obicei o conuratie crescendo-descrescendo (ura 34-lC). Stenoza vali semilunare este prototipul clasic. in stenoza aortica valvulara suflul este in general mai puternic in al doilea spatiu intercostal drept (focarul aortic) si iradiaza de-a lungul arterelor carotide (modulul 237). Intensitatea suflului variaza in corelatie directa cu debitul cardiac; stenoza aortica valvulara asociata cu insuficienta cardiaca sera poate determina un suflu sistolic de mica intensitate inselator. Cand debitul cardiac este normal, prezenta unui freamat sistolic indica de obicei o stenoza sera cu un gradient de varf in exces de 50-60 mmHg. Un clic protosistolic de efectie asociat poate fi auscultat la pacientii tineri cu o valva bicuspida; prezenta sa localizeaza obstructia la nil valvular (spre deosebire de cel sub- sau supravalvular). Suflul mezosistolic din stenoza aortica poate fi bine transmis la apex, mai ales la varstnici, la care devine mai putin aspru si de tonalitate putin mai inalta (efectul Gallavardin). Suflul din stenoza aortica ar trebui sa creasca in intensitate dupa o bataie prematura, in timp ce suflul de insuficienta mitrala nu ar trebui sa se modifice in intensitate.


Scleroza vali aortice produce un suflu cu localizare, iradiere si conuratie similare, dar neinsotit de semnele obisnuite cu semnificatie hemodinamica. Unda de pulsatie carotidiana este conservata, suflul are un maxim de intensitate mezosistolic si nu e insotit de freamat, iar gradientul de varf, estimat prin ecocardiografie Doppler, este mic. Ingrosarea sclerodegenerativa noncritica a cuspelor vali aortice este, probabil, cea mai comuna etiologie a suflului mezosistolic ce apare la varstnici. Un suflu mezosistolic similar se intalneste in stenoza vali pulmonare, introdus de obicei printr-un clic de ejectie si este cel mai bine audibil in spatiile al doilea si al treilea intercostale stangi (focarul pulmonar). Durata suflului si intensitatea componentei P2 diminua odata cu cresterea gradului de stenoza. Un suflu mezosistolic in focarul aortic, fara nici o semnificatie functionala, poate fi de asemenea detectat in starile hiperdinamice (febra, tireotoxicoza, sarcina, anemie) si in prezenta regurgitatiei aortice izolate cu flux crescut printr-o aorta proximala dilatata.
Suflurile mezosistolice crescendo-descrescendo de intensitate de grad II/VI sau III/VI, ascultate in focarul pulmonar, pot fi nepatologice (suflul Still), daca nu sunt insotite de alte semne de boala cardiaca, la copii si la adultii tineri, sau pot sugera un flux crescut intr-o artera pulmonara normala in starile hiperkinetice sau un flux crescut intr-o artera pulmonara dilatata. Ultima situatie apare atunci cand exista un defect septal atrial, in acest caz dedublarea S2 fiind anormala (fixa).
Suflul mezosistolic in cardiomiopatia hipertrofica (modulul 239) este in general mai intens intre marginea sternala stanga si apex, de grad II/VI pana la HI/VI ca intensitate si crescendo-descrescendo in conuratie. Spre deosebire de stenoza aortica valvulara, suflul nu iradiaza pe vasele gatului si pulsatiile carotidei sunt rapide si ample, putand fi chiar bifide. Intensitatea suflului asociat cardiomiopatiei hipertrofice creste dupa manevrele ce scad volumul ntriculului stang (faza de expir cu glota inchisa a manevrei Valsalva, ortostatism, nitrit de amil) sau cresc contractilitatea miocardica (terapie inotrop pozitiva). Inrs, intensitatea suflului mezosistolic scade dupa manevrele ce cresc volumul ntricular (pozitie ghemuit, ridicare pasiva apicioarelor), scad contractilitatea (blocareareceptorilor beta-adrenergici) sau cresc presarcina sipostsarcina sistemica (pozitie ghemuit). Intre aceste manevre, auscultatia in ortostatism si pozitia ghemuit (squatting), daca se poate realiza, este cea mai sensibila tehnica pentru a determina o modificare dinamica a intensitatii suflului asociat cu cardiomiopatia hipertrofica obstructiva.
SUFLURI TELESISTOLICE Un suflu telesistolic incepe mult dupa debutul ejectiei si de obicei se aude cel mai bine la apexul ntriculului stang sau intre apex si marginea stanga a sternului. Cand sunt precedate de un clic, ce nu este in ejectie, indica de obicei un prolaps sistolic al cuspelor vali mitrale in atriul stang. Clicul si suflul se apropie de Sjdupa manevrele ce scad volumul ntriculului stang (ortostatism, Valsalva) si se departeaza de St dupa cresterea volumului (ridicarea picioarelor, pozitia ghemuit). Intensitatea suflului creste cu marirea postsarcinii sistemice (pozitia ghemuit, agenti presori) si scade cu vasodilatatia (nitrit de amil). Exercitiile izometrice, care intarzie de asemenea debutul suflului, accentueaza intensitatea acestuia.

SUFLURI HOLOSISTOLICE Aceste sufluri, numite si sufluri pansistolice, incep odata cu Sj si continua toata sistola pana la S2 (ura 34-lC), Acestea sunt, cu rare exceptii, sugesti pentru o regurgitatie prin valle atriontriculare sau pentru un defect septal ntricular; diagnosticul diferential este prezentat in ura 34-2. Suflul de insuficienta mitrala este mai intens la apexul ntriculului stang. Iradierea sa reflecta directia jetului regur-gitant. Candprolabeazacuspa posterioara mitrala, datorita unei rupturi de cordaj tendinos, de exemplu, jetul este direc-tionat anterosuperior si suflul iradiaza in special la baza inimii, unde poate fi confundat cu un suflu de stenoza aortica valvulara, daca pulsatiile carotidei nu sunt examinate cu atentie. Inrs, o prolabare a cuspei anterioare este asociata de un jet directionat posterior, care iradiaza in axila si in spate. El poate chiar sa loasca coloana rtebrala si sa se transmita la baza gatului. Insuficienta mitrala sera este de obicei asociata cu un freamat sistolic, un S3 moale si un suflu diastolic scurt si puternic mai usor de ascultat in decubit lateral stang.



Suflul holosistolic din insuficienta tricuspidiana este de obicei mai putin intens (grad I-III/VI) decat cel din insuficienta mitrala, este mai puternic pe marginea stanga a sternului inferior si creste in inte-sitate in inspir. Semnele asociate includ unde "c-v\" ample, pe inregistrarea pulsului nei jugulare, pulsatii hepatice sistolice si edem periferic. Printre cele cateva cauze ale insuficientei tricuspidiene, sa fie examinat in pozitia aplecat inainte si expir fortat pentru a evalua suflul, o manevra ce aduce radacina aortei mai aproape de peretele toracic anterior. Insuficienta aortica sera poate fi insotita de un suflu mezo- sau telediastolic cu tonalitate joasa la apex (suflul Austin Flint), care se presupune in general ca reflecta turbulenta la nilul orificiului mitral rezultata din conflictul intre fluxul regurgitant (aortic) si cel normal (mitral) si trebuie diferentiata de stenoza mitrala ( mai sus). in absenta unei insuficiente cardiace semnificati, insuficienta aortica cronica sera este insotita de cateva semne periferice datorate volumului diastolic crescut, incluzand o presiune a pulsului sistemic amplu si pulsatii ale carotidei ca "lovituri de ciocan\" (pulsatii Corrigan).
Suflul asociat cu insuficienta aortica acuta este in mod evident mai scurt ca durata, cu tonalitate joasa si poate fi dificil de evaluat in prezenta tahicardiei. Semnele periferice datorate volumului diastolic crescut pot fi absente. Aceste caracteristici reflecta cresterea brusca a presiunii diastolice intr-un ntricul stang necompliant, cu un declin corespunzator si rapid al gradientului presional diastolic aorta-ntricul stang.
Suflul de insuficienta pulmonara (suflul Graham-Steell) incepe cu un zgomot pulmonar de inchidere (P2) puternic (palpabil) si se ausculta cel mai bine in focarul pulmonar, avand o iradiere de-a lungul marginii sternale stangi. Tipic, are tonalitate inalta, cu o conuratie descrescendo si indica o hipertensiune arteriala pulmonara semnificativa, cu un gradient presional diastolic artera pulmonara-ntricul drept. Cresterea intensitatii sale in inspir este ceea ce il poate diferentia de o insuficienta aortica. Semnele de incarcare prin volum si presiune a ntriculului drept sunt de asemenea prezente de obicei. Cand exista o stenoza mitrala semnificativa, un suflu proto-diastolic descrescator poate fi intalnit de-a lungul marginii sternale stangi si se datoreaza aproape intotdeauna mai degraba unei insuficiente aortice decat pulmonare, in ciuda coexistentei unei hipertensiuni arteriale pulmonare.

Insuficienta vali pulmonare, in absenta hipertensiunii arteriale pulmonare, poate apare in afectiuni congenitale si rareori in endocardita infectioasa. in aceste cazuri, suflul protodiastolic este mai dulce si are o tonalitate mai joasa decat suflul Graham-Steell clasic. incepe la sau chiar dupa P2, care ar trebui sa fie usor separabila de componenta A2, astfel putandu-se distinge o pauza protodiastolica.




Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole