Importanta prezicerii evolutiei comei este determinata de alocarea resurselor medicale si limitarea suportului in cazurile fara speranta. Pana azi, nici o colectie de semne clinice, cu exceptia celor din moartea cerebrala, nu pot prezice cu siguranta evolutia unei come, dar anumite constelatii au loare prog-nostica. Copin si adultii tineri pot prezenta initial semne clinice amenintatoare, cum ar fi reflexe anormale ale trunchiului cerebral si totusi isi pot reveni. Este deci necesar ca toate schemele de prognostic sa fie considerate ca indicatori aproximativi, iar decizia medicala trebuie sa aiba in vedere alti factori ca rsta, boala de fond, starea generala a organismului. intr-o incercare de colectare a informatiilor de prognoza de la un numar mare de pacienti cu rani la cap a fost elaborata o scala numita "Glasgow Coma Scale\", care are lori empiric predictive in caz de traumatism cranio-cerebral ( modulul 374).
Punctele principale indica 95% rata a mortalitatii la pacientii a caror reactie pupilara sau miscari reflexe ale ochilor sunt absente la 6 h de la debutul comei si un procent de 91 % daca pupilele sunt areactive la 24 h (cu toate ca 5% isi revin foarte bine).
Prognosticarea comei netraumatice este dificila datorita heterogenitatii bolilor determinante. in general, coma meolica are un prognostic mai favorabil fata de coma hipoxica sau traumatica. Semne nefavorabile in primele ore dupa internare sunt absenta a doua dintre cele trei semne: reactie pupilara, reflex cornean, raspuns oculovestibular. La o zi dupa debutul comei, semnele prezentate anterior, alaturi de absenta deschiderii ochiului si a tonusului muscular, prezic moartea sau o incapacitate severa, iar a treia zi aceleasi semne intaresc prognosticul nefavorabil. La multi pacienti nu apar combinatiile precise de semne predictive, iar scalele pentru coma isi pierde loarea.
Folosirea potentialelor evocate ajuta la silirea prognosticului in cazul pacientilor cu traumatisme cranio-cerebrale sau cu coma post-atac de cord. Absenta bilaterala a potentialelor evocate corticale somatosenzitive este asociata cu moartea sau starea vegetati in majoritatea cazurilor. Medicii sunt mai putin soielnici in a retrage suportul pacientilor la care creierul nu este mort, dar care prezinta leziuni neurologice serioase, pe masura ce criteriile de prognosticare devin tot mai demne de incredere, iar resursele sunt tot mai limitate. Prognosticul in ceea ce priveste recuperarea totala a facultatilor mentale dupa instalarea unei stari vegetative este aproape nul. Cele mai multe cazuri de recuperare spectaculoasa, cand sunt investigate atent, conduc la regulile obisnuite de prognostic, dar trebuie notat ca au fost documentate cazuri rare de revenire dupa luni sau ani de stare vegetati, cu sechele de tip
dementa sau paralizie.
