Orientarea adaptati la evenimente semnificative din spatiul extrapersonal este servita de o retea neuronala intinsa ce contine trei componente corticale majore. Cortexul cingulat asigura accesul la reprezentarea limbic-motitionala a spatiului extrapersonal, cortexul parietal posterior, la reprezentarea senzoriala si campurile vizuale frontale din lobul frontal, la reprezentarea motorie-exploratorie. Componentele subcorticale ale acestei retele includ nucleii striat si pulvinar ai talamusului. Neglijarea hemispatiala contra-lezionala este rezultatul lezarii oricarei componente subcorticale sau corticale a acestei retele. Conceptia traditionala ca neglijarea hemispatiala reflecta intotdeauna o leziune de lob parietal este incorecta. Corepunzator acestei organizari anatomice, loul clinic al neglijarii prezinta trei manifestari comportamentale: evenimentele senzoriale (sau reprezentarea lor mentala) in hemispatiul neglijat au un impact mai scazut asupra starii de constienta, in general; actele de explorare si orientare spre hemispatiul neglijat sunt rare si pacientul se comporta ca si cum hemispatiul neglijat este delorizat motitional.
Organizarea neuronala a orientarii spatiale arata o dominanta a emisferei drepte. Emisfera dreapta directioneaza atentia spre intregul spatiu extrapersonal, in timp ce emisfera stanga directioneaza atentia numai catre hemispatiul drept contralateral. Lezarea unilaterala a emisferei stangi nu determina neglijare contralezionala, din moment ce mecanismele atentionale ipsiversive ale emisferei drepte pot compensa pierderea functiilor emisferei stangi de directionare contralaterala a atentiei. Totusi, lezarea unilaterala a emisferei drepte determina neglijare hemispatiala stanga contralezionala severa, deoarece emisfera stanga neafectata nu contine mecanisme atentionale ipsiversive. in consecinta, neglijarea contralezionala este mult mai frecventa, severa si de durata dupa lezarea emisferei drepte decat dupa lezarea celei stangi. Neglijarea severa pentru hemispatiul drept este rara, chiar si la stangacii cu leziuni in emisfera stanga.
Pacientii cu neglijare severa pot fi incapabili sa se imbrace, sa se rada sau sa-si ingrijeasca partea stanga a corpului; nu pot manca ceea ce este asezat in partea stanga a farfuriei si nu pot citi jumatatea stanga a frazelor.
Cand examinatorul deseneaza un cerc mare [12-l6 cm (5-6 in.) in diametru] si cere pacientului sa plaseze numere de la 1 la 12, ca si cum cercul ar fi cadranul unui ceas, exista tendinta de a inghesui numerele injumatatea dreapta, lasand jumatatea stanga goala. Rugat sa copieze un desen simplu, pacientul nu copiaza detaliile din stanga, iar cand i se cere sa scrie, exista tendinta de a lasa o margine neobisnuit de lata in stanga.
Stimularea bilaterala simultana si eliminarea tintelor vizuale sunt doua teste ce se pot efectua la patul bolnavului, utile in eluarea neglijarii. in primul test, examinatorul stimuleaza fie unilateral, fie bilateral simultan caile vizuale, auditive si tactile. Dupa lezarea emisferei drepte, pacientul, care nu are dificultati in detectarea stimulilor unilaterali pe oricare din parti, receptioneaza stimularea bilaterala ca venind numai din dreapta. Acest fenomen este numit extinctie si este o manifestare a alterarii reprezentarii senzoriale din neglijarea hemispatiala. in testul de detectare a tintelor, tintele (de exemplu, litera "A\") sunt amestecate cu alte reprezentari grafice (de exemplu, alte litere ale alfabetului) pe o foaie de hartie de 21,5 x 28 cm si pacientul este rugat sa le incercuiasca. incapacitatea de a detecta tintele in stanga este manifestarea deficitului explorator in neglijarea hemispatiala. Hemianopsia in sine nu interfera cu realizarea acestei cerinte, din moment ce pacientul isi poate roti capul si ochii spre stanga. Tendinta normala in acest test este de a incepe din cadranul superior stang si de a se deplasa sistematic pe directie orizontala si verticala. Unii pacienti au tendinta de a incepe din dreapta si de a continua la intamplare. Acest fapt reprezinta o manifestare subtila a neglijarii stangi, chiar daca pacientul reuseste in cele din urma sa gaseasca toate tintele necesare. Unii pacienti cu neglijare pot de asemenea sa nege existenta hemiparezei sau a hemi-hipoesteziei sau chiar faptul ca membrul paralizat le apartine, o manifestare denumita anosognozie.
Manifestarile clinice ale neglijarii nu sunt identice la toti pacientii. in general, leziunile care sunt localizate in jurul componentei frontale a retelei orientarii spatiale determina mai ales un sindrom de neglijare cu deficite motorii-exploratorii mai accentuate, in timp ce leziunile din jurul componentei parietale determina mai frecvent un sindrom de neglijare cu dominanta deficitelor de reprezentare senzoriala. Cele mai frecvente cauze ale neglijarii hemispatiale sunt leziunile cerebrosculare sau neoplasmele in emisfera dreapta. in functie de localizarea leziunii, pacientii cu neglijare pot de asemenea prezenta hemipareza, hemihipoestezie si hemianopsie in stanga, dar aceste simptome nu apar constant.
