A. Boala renovasculara: renograma cu inhibitor al enzimei de conrsie a angiotensinei, examinarea ambilor rinichi cu ultrasunete
B. Feocromocitom: determinarea creatininei, metanefrinelor si catecolaminelor in
urina pe 24h sau a catecolaminelor plasmatice
C. Sindrom Cushing: testul de supresie nocturna cu dexametazona sau determinarea cortizolului in urina pe 24h
si/sau ureei plasmatice. Examenul microscopic al urinii este si el de ajutor. Dozarea potasiului plasmatic trebuie realizata atat pentru monitorizarea hipertensiunii induse de mineralo-corticoizi, cat si pentru a sili un nil de referinta inainte de inceperea tratamentului cu diuretice.
Si alte determinari biochimice sunt de folos, mai ales ca ele pot fi realizate ca o serie automata de teste, cu un cost minim pentru pacient. De exemplu, dozarea
glicemiei este utila atat pentru ca
diabetul zaharat poate fi asociat cu arterio-scleroza accelerata, boala vasculara renala si nefropatii diabetice la pacientii hipertensivi, cat si pentru ca hiperaldosteronismul primar, sindromul Cushing si feocromocitomul pot fi toate insotite de hiperglicemie. in plus, din moment ce tratamentul antihipertensiv cu diuretice, de exemplu, poate creste nilul glicemiei, este important de silit un nil de referinta. Posibilitatea existentei hipercalcemiei trebuie de asemenea instigata. Determinarea acidului uric seric este necesara, datorita incidentei crescute a hiperuricemiei la pacienti cu
hipertensiune renala si esentiala si pentru ca, la fel ca in cazul glicemiei, nilul seric poate creste datorita tratamentului diuretic. Colesterolul seric, HDL (high density lipoprotein) colesterolul si trigliceridele pot fi dozate pentru a identifica alti factori predispozanti pentru dezvoltarea arteriosclerozei.In toate cazurile trebuie efectuata electrocardiograma pentru a permite evaluarea starii cordului, in special daca hipertrofia ntriculara stanga este prezenta si pentru a sili un punct de referinta. Ecocardiografia este mult mai sensibila decat electrocardiograma sau examenul fizic in determinarea existentei unei hipertrofii cardiace. Astfel, in unele situatii, aceasta metoda se poate adauga evaluarii de baza a pacientului hipertensiv, mai ales ca hipertrofia ntriculara stanga este un factor de risc
cardiovascular independent si prezenta sa sugereaza necesitatea unui tratament antihipertensiv sustinut. in plus, in timp ce o crestere substantiala a presiunii arteriale e insotita, de cele mai multe ori, de prezenta hipertrofiei ntriculare stangi, o crestere medie poate sa nu se asocieze cu aceasta. De aceea, nu se poate folosi valoarea absoluta a tensiunii arteriale drept marker substitutiv al prezentei sau absentei hipertrofiei ntriculare stangi. Pe de alta parte, din cauza costului ecografiei cardiace si a incertitudinii asupra faptului ca informatiile obtinute vor modifica terapia, nu este clar daca monitorizarea ecocardiografica de rutina in timpul tratamentului este justificata. Radiografia toracica poate fi de asemenea utila pentru identificarea dilatarii sau elongarii aortei, precum si a eroziunilor costale ce apar in coarctatia de aorta.
Unele date oferite de anamneza, examenul fizic sau testele uzuale de laborator pot sugera o cauza neobisnuita a hipertensiunii si pot dicta necesitatea unor instigatii speciale, care sunt prezentate in modulul 246.