A treia specie de chlamidii descrisa a fost C. pneumoniae. Aceasta poate fi diferentiata de celelalte doua specii pe baza hibridizarii ADN si a analizelor endonucleazei restrictive. Desi C. pneumoniae poate creste in diferite culturi de celule, este considerabil mult mai dificil de cultivat decat alte specii de chlamidii, in special cele din probe clinice. Celulele HL reprezinta cea mai buna linie celulara pentru izolarea C. pneumoniae.
Datele epidemiologice prind infectia cu C. pneumoniae au provenit initial din studii serologice. Infectiile incep sa apara in a doua copilarie, ating un varf al incidentei la adultii tineri, continuand apoi sa apara la adulti. Seroprevalenta in diferite populatii adulte testate in toata lumea depaseste 40%, ceea ce sugereaza ca
infectiile determinate de C. pneumoniae sunt ubicuitare. Episoadele secundare (reinfectiile) par sa apara la adulti si batrani. In Scandinaa, C. pneumoniae produce epidemii de pneumonii si afectiuni respiratorii, urmate de perioade in care infectiile sunt rare. Incidenta infectiilor in afara epidemiilor este greu de apreciat. Transmiterea pare a fi de la persoana la persoana, probabil in special in scoli si in familii.
Spectrul clinic al infectiilor determinate de C. pneumoniae include faringite acute, sinuzite, bronsite si pneumonii, in special la adultii tineri. Manifestarile clinice observate in infectia primara par a fi mai severe si mai prelungite decat cele din reinfectie. Pneumonitele seamana cu
pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae, in care leucocitoza lipseste frecvent si pacientii au antecedente importante de infectii ale cailor respiratorii superioare: febra,
tuse neproductiva, semne minime la auscultatia toracelui, mici infiltratii segmentare pe radiografie, boala fiind in general usoara sau moderata. La batrani, pneumonia data de C. pneumoniae poate fi severa si poate necesita spitalizare si ventilatie asistata.
Studiile epidemiologice au demonstrat o asociere intre dole serologice de infectie cu C. pneumoniae si boala coronariana aterosclerotica. In plus, C. pneumoniae a fost identificata in placile de ateroscleroza prin microscopie electronica, hibridizarea ADN si prin imunocitochimie. Semnificatia clinica a acestor descoperiri nu este inca clara.
Diagnosticul infectiei cu C. pneumoniae este de obicei dificil, deoarece tehnicile pentru culturi celulare nu sunt accesibile de rutina in clinica si metodele non-culturale, bazate pe detectarea antigenelor sau a sondelor ADN-ului nu au
fost inca puse la punct. Faza acuta si cea de convalescenta pot fi testate din punct de vedere serologic pentru
anticorpi chlamidieni FC, permitand un diagnostic retrospectiv. Totusi, aceste teste nu permit deosebirea infectiei cu C. pneumoniae de infectiile date de C. trachomatis sau C. psittaci. Desi nu au fost efectuate studii clinice prind tratamentul, C. pneumoniae este inhibata in tro de catre tetraciclina si eritromicina. Tratamentul recomandat este 2 g/zi de eritromicina sau tetraciclina, timp de 10-l4 zile.