Obstructia duodenului intr-un proces de pancreatita cronica poate fi tranzitorie, daca este determinata de o exacerbare a procesului inflamator cefalo-pancreatic sau poate fi definitiva, determinata de extinderea procesului de fibroza de pe pancreas pe duoden. Stenoza duodenala care persista mai mult de 2-3 saptamani este determinata de fibroza si reprezinta o indicatie de anastomoza gastro-jeju-nala (bypass). Gastro-enterostomia este folosita daca
obstructia duodenala constituie singura indicatie chirurgicala. Daca la obstructia duodenului se asociaza, in regiunea cefalo-pancreatica, un proces pseudotumoral insotit de o simptomatologie dureroasa, este indicata duodeno-pancreatectomia cefa-lica. Aceasta operatie indeparteaza focarul inflamator si realizeaza drenajul complet, al CBP si al pancreasului.
Obstructia colonica
Este rara si cand apare este de obicei tranzitorie, implicand
colonul transvers sau flexura splenica. Operatia este indicata numai daca obstructia persista mai mult de cateva saptamani si consta in colectomia segmentara.
Hemoragia
Poate rezulta din necroza peretelui vascular in zona infiamatiei sau a pseudochistului. Sunt interesate de obicei artera splenica, gastroduodenala, pancreatico-duodenala si hepatica. Ruptura vasculara determina hemoragie intrachistica sau intra-ductala, exteriorizate prin hemoragie digestiva superioara, dar ruptura vasculara poate determina
hemoragii retroperitoneale sau intraperitoneale. in astfel de cazuri este indicata interventia chirurgicala pentru realizarea hemostazei, fie prin sutura, fie prin interventii ablative care intrerup sursele de hemoragie. Se mai poate folosi, acolo unde este posibil, angiografia, cu edentierea sursei de san-gerare si embolizarea terapeutica a sursei.
Tromboza
Tromboza venei splenice si mai rar a portei si a venei mezenterice superioare, poate fi asimptoma-tica; alternativ, pacientul poate sangera din
varice gastrice si esofagiene; sau poate prezenta o sple-nomegalie cu leucopenie si trombocitopenie. in astfel de situatii, splenectomia reprezinta tratamentul de electie; in cazurile foarte rare de
tromboza a portei si venei mezenterice superioare, nu se realizeaza tratament chirurgical.
Revarsatul pleura!, fistula si ascita pancreatica
Scurgerea sucului pancreatic prin ruptura unui pseudochist, sau deschiderea duetului pancreatic poate determina rapid ascita si revarsatul pleural. Diagnosticul este confirmat daca lichidul extras din pleura sau din peritoneu contine mai mult de 25 g/l proteine si daca continutul in amilaze depaseste concentratia serica a amilazelor.
Tratamentul conservator prin
nutritie parenterala si analogi de somatostatina (SMS 201-905 pentru a reduce secretia pancreatica) poate fi aplicat initial, dar rareori are rezultate bune. Interventia chirurgicala nu trebuie amanata mai mult de 2-3 saptamani. ERCP are mare valoare in a indica locul scurgerii. Fistulele de la nivelul cozii se trateaza de obicei prin pancreatectomie distala, iar cele situate in alta parte, prin pancreatico-jejunostomie.
Cancerul pancreatic
Sunt multi aceia care accepta faptul ca pancreatita cronica ereditara predispune la cancer pancreatic: astazi se accepta ca pancreatita cronica non-ereditara poate fi de asemenea o stare premaligna. Cele doua entitati, pancreatita cronica si cancerul cronic exista frecvent. De aceea, mai ales in localizarile cefalo-pancreatic, complicate sau nu cu icter sau stenoza duodenala, in absenta unui diagnostic ferm, majoritatea chirurgilor practica duodeno-pancreatectomia cefalica.
PROGNOSTIC
Prognosticul pancreatitei cronice depinde de frecventa si severitatea crizelor, nevoia de interventie chirurgicala si de aparitie a complicatiilor, in special a diabetului. Alcoolicii care nu reusesc sa se lase de
fumat si de consumul de alcool au, cu certitudine, un prognostic mai rezervat. Bolnai cu pancreatita cronica au speranta de ata mai mica decat populatia generala. Ratele de supraetuire raportate variaza foarte mult dupa natura cazurilor studiate. Rata cumulativa de supraetuire bazata pe o analiza la alcoolici cu sau fara interventii chirurgicale, este de aproximativ 50% la 20-25 de ani de la debutul bolii; bolnai nealcoolici au rate de supraetuire cu 20% mai mari.