mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
Urgente legate de tratament
Index » Oncologie si hematologie » Urgente legate de tratament
» Resuscitarea cardio-respiratorie cu torace inchis

Resuscitarea cardio-respiratorie cu torace inchis


Share



Resuscitarea cardio-respiratorie cu torace inchis presupune o tehnica de reanimare relativ simpla si de mare eficienta, aplicabila de catre orice persoana si in orice loc s-ar afla bolnavul. Aceasta tehnica a fost pusa la punct din 1960, de catre Jude, chirurg toracic, si Kouwenhoven. un inginer care studia tratamentul electrocutarilor prin defibrilare. Ei precizeaza ca este inexact sa se spuna despre un bolnav ca se afla in stop cardiac, in realitate fiind rba de oprire cardio-respiratorie. Prin urmare, resuscitarea trebuie sa resileasca nu numai circulatia dar si respiratia. Este deci rba de o asistenta ventilatorie si una circulatorie (evident, prima cel mai bine pe cale endotraheala). Asistenta circulatorie are drept scop esential asigurarea circulatiei cerebrale, pana la reluarea unei activitati hemo-dinamice spontane.
Atentie! In caz de oprire a inimii, reanimatorul nu dispune decat de 3-4 minute pentru a realiza resuscitarea. Peste acest interval, hipoxia cerebrala induce leziuni grave, care r transforma bolnavul, eventual salvat, intr-o fiinta decerebrata, pur vegetativa, devenind o adevarata povara pentru familie.



Tehnica. Aceasta consta in aplicarea ritmica a unei presiuni manuale pe partea inferioara a sternului, combinata cu respiratia artificiala simultana. Presiunea pe stern comprima inima si refuleaza sangele in arterele pulmonare si sistemice. Cand presiunea se relaxeaza, toracele se destinde si inima se umple din nou cu sange oxigenat. Acesta va fi din nou impins catre tesuturi, cu ocazia unei noi presiuni. Prin urmare, masajul cardiac extern isi propune sa inlocuiasca sistola ventriculara prin compresiunea ritmata si strict mediana" a cavitatilor ventriculare, intre sternul brusc deprimat si corpurile vertebrale.Inainte de a incepe reanimarea cardio-respiratorie, ne m asigura ca este rba intr-adevar de oprire cardiaca, prin:
controlul pulsatiilor cardiace (puls femural, carotidian); - controlul respiratiei (semnul oglinzii); - controlul reflexului pupilar (midriaza). Eficienta hemodinamica a masajului cardiac extern reclama :
- o cavitate ventriculara dilatata (inima oprita in diastola);
- un grad de tonicitate a miocardului;
- o lemie eficienta, suficienta;

- absenta unui obstacol la umplerea/ejectia ventriculara;
- o buna tehnica, in primul rand o forta de compresiune suficienta. Forta de compresiune optima este presiunea necesara pentru a obtine un puls femural si pentru a face sa regreseze celelalte semne ale opririi cardiace : midriaza. cianoza etc.
Prin urmare, masajul cardiac este ineficient daca:
- inima s-a oprit in sistola;
- daca exista o hipolemie importanta:
- exista un obstacol la umplerea sau ejectia ventriculului stang. Pentru a spera ca redresarea unei opriri circulatorii sa aiba loc
fara sechele neurologice, trebuie ca reanimarea sa inceapa inainte de aparitia midriazei (aceasta incepe la 45 de secunde si este completa in 1 minut si 30 de secunde).
Tehnica resuscitarii cardio-respiratorii
1. Se asaza bolnavul in decubit dorsal sau usor Trendelenburg (membrele inferioare ridicate la 45-60A, pentru a fariza intoarcerea venoasa), pe o suprafata dura si plata (masa, pat rigid, sol, eventual cu o scandura sub torace).

Capul bolnavului va fi pus in extensie, basculat inapoi iar maxilarul inferior propulsat inainte, asigurand libertatea cailor aeriene superioare.
2. Se aplica transversal podul palmei uneia dintre maini, pe treimea inferioara a sternului, partea cea mai flexibila a ariei cardiace, asigurand cea mai buna refluare toracica, iar cealalta palma se suprapune pe prima, pentru a intari forta de presiune.
3. Persoana care executa masajul se asaza in genunchi, pe partea cea mai convenabila (pentru a nu obosi prea repede) si deprima toracele cu cele doua maini suprapuse, cu ritmul de 50-60/minut. Ajutandu-se de greutatea corpului, operatorul va exercita o presiune verticala in asa fel incat sternul sa fie infundat cu 4-5 cm la fiecare compresiune, catre coloana vertebrala. Capatul degetelor nu trebuie sa se sprijine pe coaste, fiind pericol de fracturi costale (sa nu uitam ca peretele costal este mult mai suplu la bolnavul inconstient).
4. Fiecare compresiune va fi seaca si brusca si va dura 1/2 secunda, dupa care sternul este degajat rapid si lasat sa revina la pozitia initiala. Pentru a obtine forta si rapiditate, cele doua brate trebuie tinute intinse.

5. Concomitent se va face respiratie gura-la-gura, gura-la-nas sau gura-masca-gura, dupa posibilitati, ori prin mijloace mecanice manuale. Va trebui realizata o respirajie la 4-5 compresiuni ritmice pe stern. Vom avea grija ca maxilarul inferior sa fie propulsat inainte. Se incepe prin 3-5 insuflatii (respiratii gura-la-gura). in cazul cand ajutorul este dat de o singura persoana, aceasta va trebui sa intrerupa masajul cardiac dupa 5-6 compresiuni, va efectua rapid respiratia gura-la-gura, apoi va relua imediat masajul cardiac. Se efectueaza alternativ 15 compresiuni sternale in cea 10 secunde, urmate de 2 respiratii gura-la-gura timp de 3 secunde.


Daca sunt doua ajutoare care acorda asistenta cardio-respirato-rie, una dintre ele va efectua respiratia odata la 5 compresiuni, in timp ce cealalta persoana pregateste urmatorul ciclu de 5 compresiuni. Masajul cardiac se poate efectua cu o frecventa ce poate atinge 80-l00/minut.
Eficienta masajului cardiac extern se controleaza de catre o alta persoana, prin palparea pulsului carotidian sau, mai bine, femural, prin urmarirea dimensiunilor pupilei si a tensiunii arteriale.
Semnele eficientei masajului cardiac extern :
- perceperea pulsului carotidian;
- TA maxima de 60-70 mmHg ;
- micsorarea pupilelor;

- reaparitia reflexelor pupilare;
- reaparitia respiratiei spontane ;
- recolorarea normala a fetei (buze, urechi mai ales), si a mucoasei de pe fata interna a buzelor (semn foarte util).
Daca TA in timpul masajului nu creste peste 30-40 mmHg, de obicei cordul nu-si mai reia activitatea. Masajul cardiac extern trebuie incetat cand apar contractii spontane eficiente.
Accidentele masajului cardiac extern. Survin foarte rar, daca tehnica este corecta. Se pot produce totusi: fracturi costale, mai ales la batrani, fractura sternului. infundari toracice, hemotorax, pneu-motorax, hemopericard, ruptura aortei ascendente, embolia maduvei osoase spre plamani, contuzia inimii sau a plamanului, contuzia sau ruptura ficatului ori a splinei.
Contraindicatii. Deformatiile toracice importante asociate cu scolioza sau emfizem, traumatismele toracice, stenoza mitraia. tampo-nada cardiaca, pneumotoraxul.
Ce NU trebuie facut in caz de oprire circulatorie, deoarece orice pierdere de timp este inutila si fatala :
- nu se va incepe cu gesturi ineficiente: injectii i.m.;
- nu se r intreprinde examene prea lungi (ascultarea inimii in conditii defarabile, luarea TA);

- ECG nu se va efectua decat atunci cand primul ajutor a fost asigurat in mod convenabil.
N.B. Net superior masajului cardiac pe torace deschis, masajul cardiac extern este deosebit de eficient in caz de buna indicatie si tehnica corecta. Dar el devine periculos in maini neindemanatice si in caz de indicatii intempestive. De notat eficienta egala chiar la varste de peste 70 de ani.
Cand se inceteaza reanimarea ? in general, activitatea inimii se reia in maximum 5-20 minute. Se citeaza totusi un caz in care inima nu si-a reluat activitatea eficienta decat dupa mai mult de 3 ore de resuscitare neintrerupta. In general, se considera ca metoda a fost ineficienta daca se constata semne sigure de moarte la nivelul inimii sau sistemului ners central:
- la nivelul inimii: absenta activitatii electrice pe o perioada de 60 de minute;

- o dilatare persistenta a pupilelor, fara reactie la lumina (moartea SNC).In practica, manevrele de reanimare r fi urmarite:
- cand suntem izolati si fara posibilitati de transport: 2 ore ; de fapt, constatarea unei midriaze permanente, dovedeste ca bolnavul, practic, nu mai este recuperabil;
- cand transportul este posibil, pe tot parcursul acestuia se r efectua masajul cardiac extern si respiratia gura-la-gura, cu propulsarea anterioara a mandibulei;
- in mediul spitalicesc, manevrele de resuscitare se r abandona in prezenta:
- unei hipotonii persistente, cu ceafa balanta;
- unei midriaze fixe;
- unui traseu ECG plat.



Tipareste Trimite prin email











loading...







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2018 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  SectiuniOncologie si hematologie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai