mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Urgente legate de tratament
Index » Oncologie si hematologie » Urgente legate de tratament
» Embolia cerebrala de origine cardiaca

Embolia cerebrala de origine cardiaca






Intereseaza pe internist in aceeasi masura ca si pe neurolog, deoarece surne in afectiuni care sunt de resortul medicinei interne.


Cuprins:

Etiologic

Diagnostic

Examene paraclinice

Evoluţie

Tratament


Etiologic

sus sus
a) cardiopatii reumatismale. 55% (din care 90% aparţin stenozelor


mitrale cu sau fără fibrilaţic atrială);
b) infarct miocardic acut, 20% ;
c) fibrilape atrială idiopatică, 9% ;
d) alte cauze, 16% : endocardita bacteriană ; fibrilaţia atrială din car-diotireoză; chirurgia inimii; tumori cardiace primitive; endocardita trombotică sau marastică (vegetaţii fibrinoplachetare mai ales pe valvulele mitrale, în boli consumptive grave: carcinoame bronşice, panercatice).

Diagnostic

sus sus
Clinic, se bazează pe asocierea a două semne :
- instalarea bruscă a unui deficit neurologic de focar;
- prezenţa unei cardiopatii emboligene.
Deficitul neurologic este în funcţie de teritoriul arterial obstruat:
- de cele mai multe ori, sediul emboliei este sistemul silvian, cu hemiplegie consecutivă, la care se pot adăuga : tulburări ale sensibilităţii, afazie sau hemianopsie;
- când (mai rar) embolusul afectează teritoriul vertebrobazilar, apar în primul rând semne vizuale: amauroză brutală sau hemianopsie laterală omonimă, la care se pot adăuga semne cerebrale, vestibulare sau atingere a nervilor cranieni.

Examene paraclinice

sus sus
a) Puncţia lombară extrage fie lichid clar, fie, mai rar, când se produce un infarct cerebral, hemoragie; LCR poate fi la început hemoragie, pentru a deveni apoi xantocromic.
b) Arteriografia cerebrală este indicată numai când contextul clinic şi etiologic nu este clar şi deci originea embolică a accidentului cerebral este incertă. Practicată în primele ore sau în primele 3 zile, arteriografia evidenţiază ocluzia arterială în peste 2/3 din cazuri.

Evoluţie

sus sus
Evoluţia poate marca: regresiune rapidă şi completă a semnelor neurologice în 50% din cazuri; exitus în primele zile în 25% din cazuri, şi regresare cu sechele în restul de 25%. După Carter, prognosticul cel mai grav aparţine emboliei din endocardita septică, cu exitus în interval de 6 luni. In general însă embolusul se fragmentează şi migrează în colaterale, cu dispariţia completă, explicând prognosticul favorabil în 1/2 din cazuri în general şi, în particular, în stenoza mitrală.


Tratament

sus sus
1. Tratamentul chirurgical: embolectomia cerebrală de extremă urgenţă, in primele minute sau în cel mult primele ore; se poate practica dezobstrucţia în cazul unei embolii a carotidei primitive, în primii centimetri ai carotidei interne; de asemenea, pe arterele cerebrale medii şi cerebrala anterioară.
2. Tratament medical:
a) măsuri generale: favorizarea oxigenării cerebrale, asigurând o bună ventilaţie (prin păstrarea permeabilităţii căilor aeriene) şi un debit cardiac suficient (menţinerea unei TA sistolice peste 100 mmHg şi combaterea unei eventuale decompensări cardiace); atenţie la escare, la tulburările de deglutiţie (în prezenţa lor se va întrerupe orice alimentaţie) şi la pareza vezicală eventuală. Rehidratare corectă. Aport caloric suficient pe sondă gastrică sau endovenos;
b) vasodilatatoare : papaverină i.v. apoi per os, timp îndelungat;
c) medicamente antiedem, pentru combaterea edemului cerebral care complică ramolismentele întinse şi care pot avea urmări grave (accentuarea disfuncţiilor neurologice, jenarea circulaţiei de supleantă).

Se pot utiliza:
- hemisuccinat de hidro cortizon, 50-100 mg/24 ore, în p.i.v.; pentru unii autori efectul corticoizilor este discutabil;
- soluţie glucozată 33%, i.v. 50-100 ml, de 2-3 ori/zi;
- sulfat de Mg 20-25%, i.v. lent, 10-20 ml de 2-4 ori/zi, timp de 3-5 zile;
- manitol 10-25%, 0,5-2 g (până la 3-4 g/kg/zi);
- glicerol, 1-2 g/kg/zi, per os sau pe sondă gastrică, în 1-2 prize;
d) tratamentul anticoagulant se instituie cât mai rapid, având interes mai ales pentru prevenirea recidivelor. Se începe prin a administra în primele zile heparină (200-300 mg/zi. repartizată în 4 prize), după care se vor da antivitamine K (trombostop) sub controlul timpului de protrorabină.

Tratamentul anticoagulant este contraindicat:
- când LCR este uşor sanguinolent;
- când sunt semne de angajare bulbară;
- în endocardita bacteriană (risc hemoragie);
- în hipertensiunea arterială severă (pericol de hemoragii).
Pentru prevenirea emboliilor, după trecerea primelor zile ale accidentelor tromboembolice cerebrale, se poate utiliza asocierea a două droguri care se adresează celor doi timpi ai agregabilităţii plachetare: persantin (dipiridamol). care inhibă fosfodiesteraza. şi aspirina, care inhibă ciclooxigenaza (aspirină 500 mg/zi + persantin 150 mg/zi)

Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor