mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Urgente legate de tratament
Index » Oncologie si hematologie » Urgente legate de tratament
» Angina pectorala

Angina pectorala


Share




Definitie: Este o ischemie miocardica tranzitorie, prin dezechilibru acut intre cererea si aportul de O, la nilul miocardului, circulatia coronariana denind inapta de a asigura nevoile meolice ale fibrei miocardice si de a acoperi consumul de O,.
Tabloul clinic al formelor tipice :
- aparitia paroxistica a durerii legata de efort fizic (de obicei mersul pe panta ascendenta): alteori insa efortul poate fi si emotional, intelectual, digestiv ; criza poate fi uneori precipitata de expunerea la frig sau la vant;
- caracterul durerii este, de cele mai multe ori, constrictiv, cu senzatia de gheara; alteori poate lua aspectul de arsura, presiune sau sfredelire;
- sediul mediosternal. cu iradieri la baza gatului, in maxilarul inferior si partea interna a membrului superior stang si/sau drept, alteori in ceafa, umar, abdomen, cu sau fara dureri toracice concomitente;
- anxietate, senzatia mortii iminente, sentimentul bolnavului ca fiecare criza poate sa-l coste viata; criza de angina este o intrerupere temporara a vietii" (Heberden), o meditatie asupra mortii" (Seneca);


- durata scurta a atacului dureros (2-3 minute), mai rar pana la 10-l5 minute; dincolo de 30 de minute trebuie suspectat un sindrom intermediar sau chiar un infarct;

- inhibitia oricarei activitati pe timpul crizei (atitudinea spectatorului de vitrina");
- disparitia durerii la nitroglicerina, in 3-5 minute, reprezinta un semn clinic major, constituind, in acelasi timp. un test de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar;
- independenta de orice dispnee sau lipsa de raport cu miscarile cutiei toracice, sunt elemente importante pentru diagnostic.
Forme clinice. S-a spus ca fiecare bolnav isi face angina sa. Totusi, in afara formei clasice de angor (angor sporadic), se descriu forme cu un mai mare coeficient de gravitate si care imbraca unele caractere precise:
1. in cadrul anginei de efort se disting unele forme particulare ca: angorul de mars, angorul post-prandial.
2. Angorul de decubit: apare in pozitie culcata, in cursul noptii, insotindu-se de dispnee ; din acest motiv se considera a fi o forma de insuficienta ntriculara stanga, fiind considerat analog dispneei paroxistice nocturne. Si cosmarurile il pot declansa.
3. Angorul avand sediul durerii inselator: la nilul mandibulei, membrului superior, epigastrului. in regiunea dorsala, cu lipsa durerii tipice retrosternale.

4. Angorul spontan: crizele, totdeauna de aspect tipic, nu au circumstanta declansatoare, putand apare in repaus sau in somn (angorul nocturn).
5. Angorul Prinzmetal" (cu orar fix"): crize care apar la ore aproximativ fixe, insotindu-se uneori de tulburari de ritm polimorfe sau sincope in paroxismul crizelor. Datorat, in general, unei obstructii totale proximale a unei artere coronare, angorul Prinzmetal" evolueaza, de regula, catre infarct, care pune capat atacurilor angi-noase. ECG arata in acces supradenilarea segmentului S-T (ischemie transmurala).
6. Angorul intricat: crize cu simptomatologie modificata (mai prelungite, cedeaza numai partial la nitriti), iar evolutia este agravata printr-o alta afectiune dureroasa viscerala (litiaza biliara, ulcer, hernie hiatala, dirticul esofagian, spondiloza, periartrita scapulo-hu-merala etc.); cele doua dureri se unesc asemenea a doua note intr-un acord muzical". Angorul poate dispare dupa tratamentul afectiunii intricate (de exemplu, colecistectomie).
7. Angorul inrs : crizele dureroase apar atat la efort cat si in repaus, iar ECG segmentul S-T este supradenilat in precordialele stangi (V, si V6).

8. Starea de rau anginos: crizele sunt repetate, subintrante, 5-l0-20 pe zi, raspuns neregulat la nitriti, apar adesea in repaus, cat si la efort. ECG arata de obicei semne de leziune subendocardica (S-T subdenilat in precordiale). mai rar aspect ischemo-lezional subepicardic. Poate anunta si evolua catre infarct.In prezent se tinde la a se incadra toate formele de AP in doua categorii principale : angorul insil si angorul sil:
Angorul insil include toate formele evoluti de AP, mergand de la agravarea tranzitorie a unei angine pectorale sile, la semnele care prestesc un infarct miocardic (stare de rau anginos. sindrom premonitor); tot aici este inclus angorul Prinzmetal precum si angorul intricat.
Angina sila este cea care dureaza neschimbata luni si ani de zile. cu sau fara remisiuni. avand un prognostic mai bun decat angorul insil. Gravitatea sa a fost codificata de New York Heart Association dupa urmatoarele criterii:
Gradul I: lipsa de angor la o activitate fizica obisnuita ;
Gradul II: angor la o activitate fizica obisnuita;
Gradul III: angor aparand la o activitate fizica minora si
Gradul IV : angor in repaus.

Semne ECG. Nu sunt obligatorii pentru diagnostic. In 25-30% din cazuri nu apar modificari ECG in timpul crizelor anginoase. De aceea, durerea rezuma intreaga istorie clinica a bolnavului si reprezinta sursa de informatie capitala pentru medic" (Gallavardin). De asemenea, intre crize, la 50-70% din bolnavii cu angina necomplicata, neinsotita de alte afectiuni cardio-vasculare (valvulopatii, HTA, blocuri etc), nu se gasesc modificari ale traseului electric al inimii. Aportul ECG este important cand durerile toracice sunt atipice.
a) ECG in criza: semnele tipice constau in modificari ale repo-larizarii, asociind aplatizari sau negativari ale unei T (imagini de ischemie subepicardica), in derivatiile precordiale stangi (V5, V6), precum si in D, si aVL la bolnavii avand cord orizontalizat, sau in Dm si aVF la bolnavii cu inima rticalizata. Intervalul S-T, de obicei deprimat.
In 10-20% din cazuri se pot intalni imagini de ischemie subendocardica : T inalt, ascutit, simetric in V5, V6 si S-T supradenilat in aceleasi derivatii (imagini de leziune" subepicardica), asa cum se intampla in angorul Prinzmetal. Semn distinctiv fata de infarct: unda Q lipseste, necroza fiind absenta; o unda tranzitorie Q se poate intalni, dar foarte rar.

Uneori, in crize, pot apare tulburari de ritm. Atat modificarile ECG cat si tulburarile de ritm dispar in cel mult 15 minute de la incetarea crizei dureroase.
b) ECG intre crize: este normala in 50% din cazuri, restul bolnavilor prezentand modificarile afectiunii cardiovasculare entual asociate. Aceste modificari trebuie bine disociate de cele din angor.
deoarece caracterul fundamental al acestora este disparitia lor dupa trecerea crizei, cu renirea la normal a traseului ECG.
c) ECG in timpul testelor de suprasolicitare coronariana (teste de provocare): la efortul standardizat (testul dublu Master, test subma-ximal), apar modificari tranzitorii (insotite de dureri anginoase) ale undei T (inrsare) in V5, V6, Dj si ale intervalului S-T (subdeni-lari). care insa pentru a fi semnificati trebuie sa fie mai mari de 1 mm in DS si peste 2 mm in precordiale ; decalarea afecteaza intregul traseu ST-T cu panta oblica in jos iar incrucisarea cu linia izoelec-trica are loc abrupt si foarte aproape de inceputul undei T; deprimarea spatiului S-T ia deci aspect de unda in echer" sau in platou". In cursul probei Master pol apare dureri chiar fara semne ECG, fapt care impune intreruperea testului.



Pot apare de asemenea tulburari de ritm sau de conducere. Exista probe fals poziti pe fond de tulburari neurogetati si fals negati la coronarieni.
Exista si proba de suprasolicitare maximala, in care efortul se creste progresiv, pana apar: dureri, modificari ECG. semne de ischemie cerebrala, hipotensiune.
Trebuie stiut ca probele de suprasolicitare comporta risc letal in 1 la 10.000 de cazuri.
Capcane" ECG. Nu se va da importanta excesiva unor modificari minore de ECG. precum: o inrsare a undei T. care poate fi datorita: unei hipokalicmii postprandiale. unei pozitii gresite a electrozilor pre-cordiali; unui iratament cu digitalice sau emetina; anxietatea, hiponti-latia, efortul pot subdenila segmentul S-T.
Alte metode diagnostice:
- Arteriografia coronariana, indicata in derea tratamentul chirurgical in caz de angor sau sindrom intermediar rezistente la tratamentul medical. Exista insa angor cu arteriografie normala.
- Pacing stress test: cu ajutorul unui electrod endocavitar se induce tahicardie pana la 160-l80/min sau pana apar dureri sau semne ECG (consecutiv cresterii cerintei de 02, cu ischemie miocardica).

Testul nu poate fi insa omologat conditiilor fiziologice ale efortului.
Diagnostic diferential. Elementele principale ale diagnosticului diferential al durerii precordiale vor fi abordate la modulul infarctului miocardic. Trebuie stiut insa ca, in general. in prezenta unei anaraneze comportand crize cu caracteristicile amintite, diagnosticul de angina este deosebit de simplu. Durerile neanginoase (intre care nevroza cardiaca trebuie luata in primul rand in considerare), se caracterizeaza prin:
- independenta fata de efort;
- localizare, iradiere si durata necaracteristice;
- sistarea efortului si administrarea nitroglicerinei nu inlatura imediat durerea.
Sindromul coronarian intermediar (preinfarctul). Se prezinta cu semne care amintesc, in parte, infarctul miocardic : durerea este mai intensa, depaseste 15-30 de minute si cedeaza doar partial la nitriti;
- electrocardiografie se gasesc modificari ischemolezionaie, de obicei subendocardice si care cedeaza in 1 -2 saptamani;
-dar unda Q de necroza din infarct lipseste jar transaminazele nu sunt modificate.

Spasmul esofagian poate mima o criza anginoasa, cu atat mai mult cu cat cedeaza la nitroglicerina si la nifedipina ; durerea dureaza 5-60 minute ; diagnostic : manometrie esofagiana, examen bari-tat, teste de provocare cu ergonovina si metacolina.
Tratamentul crizei anginoase.
Se vor incerca pe rand :
-nitroglicerina, capsule de 0,0005 g sublingual (leta se sfarama in dinti inainte de a fi introdusa sub limba) sau solutie alcoolica 1%, 3 picaturi, de asemenea sublingual, constituie medicatia de electie, cu efect rapid, durerea disparand in 1-2 minute; se poate repeta in cursul a 24 de ore, ori de cate ori este nevoie, efectul unui comprimat durand 15-60 de minute; nu da obisnuinta, este perfect tolerata, nu comporta nici un fel de actiune toxica asupra vreunui organ; in cazurile sere se poate aplica percutan unguent cu nitroglicerina 2%;
- amylum nitrosum, fiole de 0,15 g, din care se inhaleaza 2-5 picaturi, efectul fiind mai rapid (10-l5 secunde), dar cu durata mai scurta, 5-l0 minute;
- nitroglicerina in perfuzie i.v,, fiole de 5 mg;
- nifedipina sublingual, lete de 10 mg ;

- belocantele, in caz de insucces al nitritilor: propranolol 3 x 20-40 mg/zi; uneori doza utila este mai mare ; belocantele
sunt indicate in angorul cu hipertonie simpatica evidenta (psihoemo-tionala), angorul la hipertensivi, angorul cu aritmii suprantricu-lare, angorul Prinzmetal;
- in starile anginoase: intensain 5 fiole (200 mg), perfuzie timp de 4 ore in solutie fiziologica sau glucozata 5 %, 250-500 ml;
- in crizele anginoase sere si rebele, se prescrie un tratament asociat: derivati nitrati retard + belocante, ca de exemplu: Izoket retard 40-60 mg/zi (sau Izo-Mack-Retard sau Maycor-Re-tard) + propranolol 40-60 mg/zi; se poate incerca si Izosorbid dini-trat (Risordan) sublingual: 2,5 mg, apoi se creste tot la doua ore cu 2,5 mg pana se ajunge la TA sistolica de 100-l10 mm;

- dilliazem, antagonist al calciului, 30-60 mg X 4/zi, chiar pana la 340 mg (in asociatie cu belocante si nitrati retard).
Situatii particulare.
- Crizele de angor din mijlocul noptii se datoresc, de cele mai multe ori, unei insuficiente ntriculare stangi; in asemenea cazuri, cele mai eficiente sunt tonicardiacele si diureticele ;
- Accesele anginoase de la finele noptii sunt adesea determinate de eliberarea subconstientului, ceea ce duce la tahicardie si ridicari tensionale provocate de vise si cosmaruri, astfel ca rezultatele cele mai bune se vor obtine cu sedati, tranchilizante si belocante.



Tipareste Trimite prin email

















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  SectiuniOncologie si hematologie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai