mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Afectiuni ale ochilor
Index » Boli » Afectiuni ale ochilor
» Nervul abducens

Nervul abducens







Nervul abducens (al saselea nerv cranian) inerveaza muschiul drept lateral. Paralizia abducensului produce diplopie orizontala, mai grava la prirea catre partea leziunii. Leziunea nucleului are consecinte diferite, deoarece nucleul abducensului contine interneuroni care trimit proiectii pe calea fasciculului longitudinal medial catre subnucleul drept medial al complexului oculomotor contralateral. De aceea, o leziune a nucleului abducens produce paralizia totala a miscarilor de lateralitate, consecutiv slabirii atat a muschiului drept lateral ipsilateral, cat si a muschiului drept medial contralateral. Sindromul Folle consecutiv leziunii pontine dorsale include paralizia vederii laterale, paralizie faciala ipsilaterala si hemipareza contralaterala datorata lezarii fibrelor descendente corticospinale. Sindromul Millard-Gubler consecutiv leziunii pontine ventrale este similar, cu exceptia semnelor oculare. Exista numai slabirea muschiului drept lateral, in loc de paralizia vederii, deoarece fasciculul abducens este lezat in masura mult mai mare decat nucleul. Infarctele, tumorile, hemoragiile, malformatiile vasculare si scleroza multipla reprezinta cele mai frecvente etiologii ale paraliziei de abducens cu originea in trunchiul cerebral.


Dupa ce paraseste puntea ventrala, nervul abducens merge de-a lungul clivusului, penetreaza dura la nivelul varfului osului pietros unde patrunde in sinusul cavernos. Pe traseul sau arahnoidian, nervul abducens este susceptibil la meningita, tumori (meningioame, cordoame, meningita carcinomatoasa), hemoragii subarahnoidiene, traumatisme si compresiune prin anevrisme sau vase dolicoectatice. La nivelul apexului pietrosului, mastoidita poate produce surditate, durere si paralizie ipsilaterala de abducens (sindromul Gradenigo). La nivelul sinusului cavernos, nervul abducens poate fi afectat de anevrisme carotidiene, fistula carotidiana cavernoasa, tumori (adenom pituitar, meningiom, carcinom nazofaringian), infectii herpetice si sindromul Tolosa-Hunt.

Paralizia unilaterala sau bilaterala de abducens este un semn clasic de hipertensiune intracraniana. Diagnosticul se confirma daca la examinarea fundului de ochi se observa edem papilar. Mecanismul este inca controversat, dar este probabil corelat cu deplasarea rostro-caudala a trunchiului cerebral. Acelasi fenomen este responsabil pentru paralizia de abducens consecutiva hipotensiunii intracraniene (de exemplu, dupa punctia lombara, anestezia spinala sau extra-vazarea spontana durala de lichid cefalorahidian).


Tratamentul paraliziei de abducens este orientat catre corectarea promta a cauzei de baza. Totusi, in multe situatii cauza ramane obscura in pofida evaluarii temeinice. Dupa cum s-a mentionat mai sus, pentru paraliziile izolate de trohlear si oculomotor se presupune ca majoritatea cazurilor reprezinta infarcte microvasculare, deoarece se produc frecvent la diabetici sau in cazul existentei altor factori de risc vasculari. Unele cazuri pot evolua ca o mononevrita postinfectioasa (de exemplu, consecutiv unei gripe). Bandajarea ochiului sau aplicarea temporara a unei prisme va ameliora diplopia pana la remisia paraliziei. Daca recuperarea este incompleta, chirurgia muschilor oculari poate alinia aproape intotdeauna globii oculari, cel putin in pozitia primara. Un pacient cu o paralizie de abducens, care nu se amelioreaza, trebuie reevaluat pentru depistarea unei etiologii oculte (de exemplu, cordom, meningita carcinomatoasa, fistula carotidiana cavernoasa, miastenia gras).



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor