Keratita reprezinta o amenintare pentru dere, datorita riscului de opacifiere, cicatrizare si perforatie a corneei. Pe glob, cele doua cauze majore ale orbirii prin keratita sunt trahomul consecutiv infectiei cu Chlamydia si deficitul de vitamina A corelat cu malnutritia. in Statele Unite, lentilele de contact detin un rol major in infectia si ulcerarea corneei.
Nici o persoana cu infectie oculara activa nu trebuie sa poarte asemenea lentile, in examinarea corneei, este important sa se faca diferenta intre o infectie superficiala (keratoconjunctivita) si un proces ulcerativ mai serios, profund. Ultimul este acompaniat de o deteriorare mai marcata a derii, durere, fotofobie, hiperemie si secretie. Examinarea cu lampa cu fanta evidentiaza distrugerea epiteliului corneean, infiltrat tulbure sau abces in stroma si reactie celulara inflamatorie in camera anterioara. in formele sere, puroiul se fixeaza la baza camerei anterioare, dand
nastere unui hipopion. Imediat dupa prelevarea de probe corneene pentru coloratiile Gram, Giemsa si pentru culturi, trebuie initiata terapia antibiotica empirica. Antibioticele topice forte sunt deosebit de eficiente, suplimentate cu antibiotice aplicate subconjunctival, dupa cum e necesar. Cei mai frecnti agenti patogeni bacterieni sunt Staphylococcus, Streptococcus (in special S. pneumoniae), Pseudomonas, Enterobacteriaceae, Haemophilus siNeisseria. Pentru Neisseria,
antibioticele topice trebuie asociate cu antibiotice pe cale sistemica in scopul eliminarii infectiei sistemice. La un pacient cu keratita, trebuie luata intotdeauna in considerare si o etiologie fungica. Infectiile fungice sunt frecnte in zonele cu clima umeda si calda, in special dupa penetrarea corneei de catre te sau material getal.