Campul ocular frontal al cortexului cerebral este implicat in producerea secuselor catre partea contralaterala. Dupa accidentul scular cerebral emisferic, ochii deviaza de obicei spre partea leziunii datorita actiunii nestingherite a campului ocular frontal din emisfera normala. Cu timpul acest deficit se remite. Convulsiile au in general efect opus: ochii deviaza conjugat spre partea opusa a focarului iritativ. Leziunile parietale afecteaza urmarirea lina a tintelor care se deplaseaza catre partea leziunii. Leziunile parietale bilaterale produc sindromul Balint, caracterizat prin deteriorarea coordonarii ochi-mana (ataxie optica), dificultate in initierea miscarilor oculare voluntare (apraxie oculara) si dezorientare vizuala in spatiu (simultanagnozie).
Impulsurile corticale descendente care mediaza fixarea orizontala a privirii converg in final la nivelul puntii. Neuronii din formatiunea reticulata pontina paramediana sunt responsabili pentru controlul conjugarii privirii catre aceeasi parte. Ei se proiecteaza direct in nucleul abducens ipsilateral. Lezarea fie a formatiunii reticulate pontine paramediane, fie a nucleului abducens produce o
paralizie ipsilaterala a privirii conjugate, in ambele cazuri, leziunea produce sindroame clinice aproape identice, cu urmatoarea exceptie: stimularea vestibulara (prin manevra oculocef alica sau caloric) reusi sa deplaseze conjugat ochii catre lateral, la pacientul cu o leziune a formatiunii reticulate potine paramediane, dar nu si la pacientul cu leziune de nucleu abducens.