mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Afectiuni ale ochilor
Index » Boli » Afectiuni ale ochilor
» Evaluarea clinica a functiei vizuale

Evaluarea clinica a functiei vizuale


Share





CAPACITATEA DE REFRACTIE Abordarea unui pacient cu vederea diminuata consta in prima etapa in cercetarea existentei unui posibil viciu de refractie. in emetropie, razele paralele venite de la infinit sunt focalizate perfect pe retina. Din pacate, aceasta situatie se intalneste doar la o mica parte din populatie. in miopie, globul ocular este prea lung, iar razele luminoase sunt focalizate intr-un punct situat in fata retinei. Obiectele aflate in apropiere pot fi vazute clar, dar obiectele situate la distanta necesita plasarea unor lentile divergente in fata ochiului. in hipermetropie, globul ocular este prea scurt si de aceea se utilizeaza lentile convergente pentru a compensa puterea de refractie a ochiului. in astigmatism, suprafata corneei nu este perfect sferica, necesitand pentru corectie lentile cilindrice. Spre varsta mijlocie se dezvolta prezbiopia, pe masura ce cristalinul devine incapabil de a-si mari puterea de refractie pentru acomodarea la obiectele apropiate. Pentru a compensa prezbiopia, pacientul emetrop trebuie sa foloseasca ochelari pentru citit. Pacientul care poarta deja ochelari de vedere pentru corectia la distanta trece de obicei la lentile bifocale. Singura exceptie o constituie miopul, care poate vedea clar de aproape prin simpla indepartare a ochelarilor pentru corectia la distanta


Viciile de refractie se dezvolta de obicei lent si raman sile dupa adolescenta, cu exceptia unor situatii neobisnuite. De exemplu, debutul acut al diabetului zaharat poate determina brusc miopie, datorita imbibitiei lichidiene si tumefierii cristalinului, induse de hiperglicemie. Testarea vederii printr-un orificiu punctiform este o metoda utila pentru depistarea rapida a viciilor de refractie. Daca acuitatea vizuala este mai buna printr-un orificiu punctiform decat cu ochiul liber, pacientul are nevoie de un screening riguros al refractiei.

ACUITATEA VIZUALA Harta Snellen este utilizata pentru testarea acuitatii vizuale la o distanta de 6 m (20 picioare). Pentru comoditate, se utilizeaza o versiune la scara a hartii Snellen, numita ela Rosenbaum, aflata la 36 cm (14 inci) de pacient (ura 28-l). Toti subiectii trebuie sa poata citi linia de 6/6 m (20/20 picioare) cu fiecare ochi utilizand corectia adecvata a refractiei. Pacientii care au nevoie de ochelari pentru citit trebuie sa poarte acesti ochelari pentru acuratetea examinarii. Daca acuitatea de 6/6 (20/20) nu este prezenta la fiecare ochi, defectul de vedere trebuie explicat. In cazul unei acuitati mai mici de 6/240 (20/800), trebuie evaluata capacitatea de a numara degetele, de a sesiza miscari ale mainilor sau de a percepe lumina stralucitoare. Gradul de cecitate admis legal este definit de Internai Revenue Service ca cea mai buna acuitate corectata de 6/60 (20/200) sau mai putin la ochiul mai sanatos sau un camp vizual binocular restrans la 20 sau mai putin. Legile referitoare la conducerea autovehiculelor variaza de la un stat la altul, dar majoritatea cer o acuitate corectata de 6/12 (20/40) la cel putin unul dintre ochi. Pacientii cu hemianopsie omonima nu pot sofa.
PUPILELE Pupilele trebuie testate individual in lumina slaba, pacientul fixandu-si privirea asupra unei tinte situate la distanta. Daca pupilele reactioneaza promt la lumina, nu mai este nevoie de verificarea raspunsului pentru aproape, deoarece pierderea izolata a contractiei (miozei) pentru acomodare nu se produce. Din acest motiv, abrevierea PERRLA (pupile egale, rotunde si reactive la lumina si acomodare) implica un efort inutil in ultima etapa. Totusi, daca raspunsul la lumina este slab sau absent, este important sa se testeze raspunsul pentru aproape. Disocierea intre adaptarea la lumina si adaptarea pentru vederea de aproape se produce in neurosifilis (pupila Argyll Robertson), leziuni ale mezencefalului dorsal (hidrocefalie obstructiva, tumori ale regiunii pineale) si dupa regenerarea aberanta (paralizie de neroculomotor, pupila tonica Adie).

Un ochi care nu percepe lumina nu prezinta raspuns pupilar la stimularea luminoasa directa. Daca retina sau nervul optic sunt numai partial lezati, raspunsul pupilar direct va fi mai slab decat raspunsul pupilar consensual evocat prin stimularea celuilalt ochi cu o lumina stralucitoare. Acest defect pupilar aferent relati(pupila Marcus Gunn) poate fi provocat prin testul cu lumina alternanta (ura 28-2). Este un semn extrem de util in nevrita optica retrobulbara si alte afectiuni ale nervului optic, in care poate fi unicul semn obiectial bolii.



Inegalitatea fina a dimensiunilor pupilare, de pana la 0,5 mm, este destul de comuna la subiectii normali. Diagnosticul de anizocorie esentiala sau fiziologica este sigur atat timp cat asimetria pupilara relativa ramane constanta in conditii de iluminare ambientala variabila. Anizocoria care se amplifica la lumina slaba indica o paralizie simpatica a muschiului dilatator al irisului. Triada mioza, ptoza palpebrala ipsilaterala si anhidroza formeaza sindromul Horner, desi anhidroza este deseori absenta. Accidentele vasculare de la nivelul trunchiului cerebral, disectia carotidei sau neoplasmele care afecteaza lantul simpatic sunt identificate ocazional drept cauze ale sindromului Horner, dar majoritatea cazurilor sunt idiopatice.
Anizocoria care se amplifica la lumina puternica sugereaza o paralizie parasimpatica. Prima cauza care trebuie suspectata este paralizia de neroculomotor. Aceasta posibilitate este exclusa daca miscarile oculare sunt complete si pacientul nu prezinta ptoza sau diplopie. Dilatatia pupilara acuta (midriaza) se poate produce consecutilezarii ganglionului ciliar din orbita. Mecanismele obisnuite sunt prin infectie (herpes zoster, gripa), traumatisme (inchise, penetrante, chirurgicale) sau ischemie (diabet, arterita temporala). Dupa denervarea sfinc-terului irisului, pupila nu raspunde corect la lumina, dar adaptarea pentru vederea de aproape este deseori relatiintacta. Daca stimulul din apropiere este indepartat, pupila se dilata din nou foarte incet in atie cu pupila normala, de unde termenul de. pupila tonica. In sindromul Adie, pupila tonica se asociaza cu reflexe tendinoase slabe sau absente la nivelul extremitatilor inferioare. Se presupune ca aceasta afectiune benigna, care survine predominant la femeile tinere sanatoase, reprezinta o disautonomie moderata. Pupilele tonice sunt de asemenea asociate cu sindromul Shy-Drager, hipohidroza segmentara, diabetul si amiloidoza. Ocazional, o pupila tonica este descoperita intamplator la un pacient altfel complet normal si asimptomatic. Diagnosticul este confirmat prin aplicarea unei picaturi de pilocarpina diluata (0,125%) la nivelul fiecarui ochi. Hipersensibilitatea de denervare produce constrictie pupilara la o pupila tonica, in timp ce pupila normala nu prezinta nici o reactie. Dilatatia farmacologica consecutiva instilarii accidentale sau deliberate de agenti anticolinergici (picaturi de atropina, scopolamina) in ochi poate de asemenea produce midriaza pupilara. in aceasta situatie, pilocarpina de concentratie normala (1%) nu produce constrictie.

Ambele pupile sunt influentate in mod egal de medicatia sistemica. Ele sunt miotice in cazul utilizarii narcoticelor (morfina, heroina) si midriatice in cazul utilizarii de anticoli-nergice (scopolamina). Agentii parasimpatici (pilocarpina, bromura de demecarium) utilizati pentru tratarea glaucomului produc mioza. La orice pacient cu o anomalie pupilara inexplicabila, examinarea cu lampa cu fanta ajuta la excluderea unui traumatism chirurgical al irisului, a unui corp strain ocult, a unei leziuni prin perforatie, a unei inflamatii intraoculare, a aderentelor (sinechii), a glaucomului cu unghi inchis si rupturii sfincterului irisului consecutitraumatismelor inchise.




Tipareste Trimite prin email



loading...








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai