Majoritatea arteriografiilor utilizeaza abordul arterei femurale la nivelul regiunii inghinale dupa tehnica Seldinger, mai rar fiind necesar abordul arterei axilare sau a celei brahiale. Manevra Seldinger consta in punctionarea sului, dupa care acul este retras partial si reorientat; o data cu refluxul sangelui din artera se trece un fir-ghid de-a lungul caruia se introduce cateterul, apoi firul-ghid este retras dupa pozitionarea corecta a cateterului. Cateterul este introdus ulterior
sub control fluoroscopic in trunchiul celiac, artera mezenterica superioara, artera renala sau in alte ramuri arteriale ale aortei abdominale.
Se folosesc diferite tipuri de catetere (drept, in "bucla\", "cobra\" etc.) in functie de sectorul scular care trebuie examinat.
Cel mai frecvent, pentru cateterizarea trunchiului celiac se utilizeaza un cateter special curbat care poate fi mai greu deplasat prin injectare si permite totodata o mai buna patrundere in arterele hepatica si splenica. Folosind catetere adecte pot fi explorate arterele gastrica stanga, gastroduodenala, pancrea-tica dorsala si sele hepatice. Pentru o mai buna examinare a pancreasului si a duodenului se utilizeaza incidentele oblice. Secventializarea filmelor radiografice trebuie prelungita pentru a obtine si vizualizarea sistemului venos portal realizand astfel o splenoportografie indirecta in aproximativ 8-l4 sec. dupa injectare (mai tarziu in caz de obstructie portala sau splenomegalie). Pentru
hemoragiile de cauza hepatica, tumorile maligne sau metastazele hepatice se realizeaza arteriografia hepatica prin cateterizare selecti, radiologul trebuind sa fie familiarizat cu anatomia riabila a acestei regiuni. O data cu introducerea arteriografiei cu substractie digitala se pot vizualiza distinct fazele arteriala si venoasa chiar si in absenta sunturilor anormale.
Vena porta poate fi evidentiata doar in arteriografia selecti hepatica cu reflux prezent sau cand exista sunturi arterioportale care pot fi uneori gresit diagnosticate ca formatiuni tumorale. Orice leziune hepatica poate cauza o fistula arterioportala, incidenta acestora fiind mult crescuta prin utilizarea tot mai frecventa a unor tehnici diagnostice percutanate sau metode interventionale (biopsie hepatica, drenaj biliar,
punctie hepatica transcutanata etc), acestea fiind sugerate pe filmul arteriografic hepatic de prezenta unei pete rosii sculare anormale. in timp ce fistulele mici se inchid spontan, cele mari sau persistente (cu risc de producere a hipertensiunii portale) necesita embolizare arteriala selecti.
Artera mezenterica superioara se desprinde de pe versantul anterior al aortei abdominale la 1 cm sub nivelul de emergenta a trunchiului celiac si este responsabila de irigarea
intestinului de la nivelul portiunii mijlocii a duodenului pana la unghiul stang colonie. Se poate cateteriza cu un cateter special, cantitatea de substanta de contrast necesara pentru un adult de greutate medie fiind de aproximativ 30-50 ml. Daca se continua explorarea peste 20 de secunde se pot obtine imagini ale venelor mezenterice superioare si portale. Se acorda atentie prezentei unei posibile
artere hepatice drepte accesorii care poate fi neobserta prin trecerea capatului cateterului la distanta de originea arterei mezenterice superioare. Reteaua mezenterica superioara poate fi mai bine vizualizata prin folosirea angiografiei cu substractie digitala care are, in plus, antajul de a utiliza cantitati mai mici de substanta de contrast. Pentru a obtine imagini mai bune, peristaltica intestinala se poate inhiba prin injectarea de Buscopan sau glu-cagon, iar miscarile respiratorii pot fi oprite prin aplicarea unui clip nazal.
