Glaucomul acut cu unghi inchis este o cauza rara, frecvent gresit diagnosticata a ochiului hiperemic, dureros. Ochii care pot fi afectati de glaucomul acut cu unghi inchis au o camera anterioara ingusta, fie datorita unui diametru antero-posterior scurt (prezbitism), fie datorita unui cristalin marit consecutiv elutiei gradate a cataractei. La un grad mediu de dilatare a pupilei, irisul periferic blocheaza drenarea umorii apoase catre unghiul camerei anterioare si presiunea intraoculara creste acut, producand durere, congestie, edem corneean, vedere incetosata si cu umbre.
La unii pacienti, simptomele oculare sunt puse in umbra de greata,
varsaturi sau cefalee, impunand efectuarea unui examen abdominal sau neurologic inutil. Diagnosticul se pune prin masurarea tensiunii intraoculare in timpul unui atac acut sau prin gonioscopie pentru evidentierea ingustarii unghiului camerei anterioare, cu ajutorul unei lentile de contact. Tratamentul glaucomului acut cu unghi inchis se face cu acetazolamida pe cale orala sau intravenoasa, beta-blocanti topici si pilocarpina pentru inducerea miozei. Daca aceste masuri nu dau rezultate, se poate utiliza laserul pentru a crea un orificiu la periferia irisului, in scopul deblocarii pupilare. Multi medici se opun utilizarii de rutina a midriazei induse pentru examinarea fundului de ochi, deoarece se tem ca aceasta ar putea precipita un glaucom cu unghi inchis.
Riscul este de fapt mic si mult depasit de potentialele beneficii pentru pacient, in sensul depistarii unei leziuni ascunse a fundului de ochi, vizibila numai printr-o pupila complet dilatata. Mai mult, un singur atac de glaucom cu unghi inchis survenit dupa dilatarea farmacologica produce rareori lezarea permanenta a ochiului si serveste drept un test accidental de procare pentru identificarea pacientilor cu unghiuri inguste ce ar putea beneficia de iridectomia profilactica cu laser.
